Topul ratărilor. Cum nu a făcut PNL opoziţie

Pe măsură ce timpul trece, PSD şi ALDE se afundă în conflicte interne cu bătaie lungă şi în bâlbâieli răsunătoare, în chestiunea guvernării. În loc să profite de ocaziile incredibile pe care geniul politic al lui Liviu Dragnea i le pune gratis la dispoziţie, PNL ţinteşte, în tot acest timp, spre irelevanţă.

„PNL-ul de azi e o voce mediocră spre absentă în opoziţia la PSD-ALDE, deşi conform rezultatului de la urne ar fi trebuit să fie prim-solist. Pe un asemenea fond, nu e de mirare că singurii liberali care fac cu adevărat opoziţie sunt câteva figuri cu adevărat proaspete, dar al căror efort va conta tot mai puţin în imaginea de ansamblu. Pe acest fond, nu e de mirare că opoziţia la guvernarea din lumea reală se mai face doar din lumea virtuală. Pare că Facebook este, azi, <<mai instituţie>> ca PNL, iar mai absurd de atât nu cred că se poate. În fine, pe acest fond, nu e deloc de mirare că PNL nu foloseşte un instrument de bun simţ, dar şi cu potenţial ridicat de a se dovedi şi eficient: Cabinetul din umbră”.

Scriam aceste rânduri la sfârşitul lunii mai. 

Sunt în continuare actuale, poate chiar mai rău de atât, căci între timp pasivitatea PNL în faţa coaliţiei PSD-ALDE s-a adâncit – nicio vorbă de înfiinţarea unui Guvern din umbră, nicio iniţiativă reală de expunere în piaţa publică a marilor tunuri pe care puterea le dă, subiecte mari ratate cu seninătate.

Iată, deci, motive suficiente pentru a trece în revistă, mai jos, câteva momente de referinţă în care, ca partid de opoziţie, PNL s-a manifestat modest spre deloc.

Câteva indicii: investigaţii pe care o asemenea formaţiune ar fi trebuit şi putut să le facă, reacţii întârziate, poziţionări echivoce în Parlament, contacte cu actuala coaliţie şi beneficii ulterioare care au ridicat suspiciuni inclusiv printre membri cu o anumită notorietate.

*Legea salarizării unitare a fost un test major pentru coerenţa liberalilor. După cum rezultă şi din tabloul votului de la Senat de la începutul luni iunie, la nivelul PNL a existat atunci un consemn, ca partidul să meargă pe abţinere. Ceea ce, cu câteva excepţii, s-a şi întâmplat, iar cei patru „dizidenţi” n-au fost chiar dizidenţi, căci au votat pentru, nu împotriva proiectului lui Dragnea şi Tăriceanu. 

Însă politica generală, de abţinere a majorităţii aleşilor PNL, nu a făcut decât să legitimeze, fie şi indirect, un proiect de lege care, în forma trecută prin Legislativ, dă peste cap economia pe termen nedefinit, iar politic va fi va fi capitalizat de iniţiatori.

*Până la finele lunii aprilie, subiectul împrumuturilor pe bandă contractate de Executiv nu a existat pentru PNL. La jumătatea lui aprilie, situaţia era deja dezastruoasă: în doar trei luni și jumătate, România s-a îndatorat cu 4,697 miliarde euro. Adică echivalentul a 40% din împrumutul semnat cu FMI, la începutul crizei economice, de Cabinetul Boc. 

Iar mai presus de cifre, rămâne opacitatea Guvernului PSD-ALDE. Până când a plecat de la Palatul Victoria, Sorin Grindeanu nu a lămurit public la ce folosesc acele miliarde. A doua zi după dezvăluirile Digi24.ro, Executivul a dat un comunicat, a venit şi premierul cu câteva declaraţii, dar nimic consistent. 

Abia ulterior au luat atitudine şi câţiva liberali - Cristian Buşoi, care visa la postul de preşedinte al partidului, Raluca Turcan, preşedintele interimar al PNL.

Au făcut-o, oricum, târziu. Au făcut-o, oricum, după ce Guvernul PSD-ALDE şi premierul girat de coaliţie apucaseră să-şi expună propria versiune.

“În patru luni de zile Guvernul Grindeanu a împrumutat 4,7 miliarde de euro, 40 la sută din tot împrumutul din timpul anilor 2009-2011, când România şi întrega lume se aflau în criză”, spunea Buşoi. Iar Turcan acuza PSD-ALDE că Executivul pe care l-au instalat se împrumută ca să plătească salariile, pensiile, ajutoarele sociale.

Însă cea mai mare dramă, care reflectă de departe modul în care PNL înţelege să facă opoziţie, ţine de faptul că nu partidul acesta a tras primul semnal de alarmă. O atitudine de neînţeles, în condiţiile în care ar fi avut toate instrumentele să o facă, iar datele nu erau secret de stat, ci publice.

*Timp de şase luni, între ianuarie şi iunie 2017, de la bugetul central au plecat spre teritoriu peste 600 de milioane de lei. Deloc întâmplător, sursa a fost celebrul PNDL 2.

Celebru, în primul rând pentru gradul scăzut de transparenţă. Celebru, totodată, pentru faptul că această mustărie stă în pixul lui Sevil Shhaideh, omul de maximă încredere al lui Liviu Dragnea. Şi, nu în ultimă instanţă, celebru întrucât pe zona asta criteriul politic e rege în ceea ce priveşte alocarea.

După cum aţi putut afla de AICI, via PNDL 2 judeţele controlate de baronii-piloni ai lui Dragnea din PSD au avut prioritate, iar Teleormanul n-a fost nici el uitat.

La cât e de rotund un asemenea subiect, la cât de mare este impactul unei asemenea filosofii de alocare a unor asemenea sume, „ieşirile” din PNDL 2 ar fi trebuit să figureze în topul preocupărilor PNL. Din nou, nu a fost deloc aşa, caz în care te mai întrebi o dată – dar liberalii ce fac în timpul programului?

*Un alt episod simptomatic s-a consumat la finele lui iunie, când la Palatul Cotroceni au avut loc consultările preşedinte-partide parlamentare, în vederea desemnării unui nou premier, după ce Grindeanu fusese dat jos prin moţiunea PSD-ALDE.

În acea zi, PNL a mers la Cotroceni cu mâinile în buzunar. Nici cu propunere proprie, nici cu o propunere colectivă, adică un nume în spatele căruia să se alinieze toate forţele de opoziţie, eventual la iniţiativa PNL. Nimic! Au mers cu mâinile în buzunar, deşi vorbim aici de cel mai mare partid de opoziţie, potrivit aritmeticii din Parlament. 

Sigur, faptul de a fi formulat o propunere de premier şi chiar de a fi lansat pe piaţă o schiţă de echipă guvernamentală nu ar fi sporit şansele de a intra la guvernare, în orice caz nu despre asta ar fi vorba.

Ar fi demonstrat, în schimb, că partidele din opoziţie, în frunte cu PNL, sunt pregătite să preia gestiunea ţării în orice moment, ar fi transmis mesajul, în primul rând simbolic, că există alternativă la haosul proiectat de PSD şi ALDE.

PNL a ratat un moment bun, dar având în vedere episoadele descrise mai sus, e limpede că liberalii au fost doar consecvenţi.

*Suntem cu toţii de acord că presa trebuie să sape după subiecte precum cele semnalate până aici, iar când în sfârşit dă de ele, să le expună publicului în toată splendoarea lor.

Însă la fel de adevărat este şi faptul că nici opoziţia nu e scutită de acest rol. Monitorizarea guvernării cade la fel de bine şi în sarcina opoziţiei, iar dacă luăm în calcul, concret, condiţiile din România zilelor noastre, vă asigur că un partid ca PNL dispune de infinit mai multe resurse - departamente, specialişti şi conexiuni în zonele critice ale puterii - decât cea mai solidă redacţie.

Cum te pregăteşti de revenirea la guvernare, dacă eşti permanent pe locul doi în semnalarea marilor tunuri pe care le dă puterea?

Cum te pregăteşti de revenirea la guvernare dacă în loc să critici cu argumente şi inteligenţă politică legi care conţin capcane uriaşe, tu adopţi strategia struţului?

În fine, cum te pregăteşti de guvernare dacă nu eşti pe fază în a explica publicului larg, rapid şi elocvent, de ce este devastator raportul Fitch, pentru PSD-ALDE? Aceasta fiind şi cea mai proaspătă dovadă că, în zonele esenţiale, lucrurile merg din prost spre mai prost în PNL. 

*La începutul lunii mai, liberalii au aprobat, în Biroul Politic Naţional, nominalizările pe care partidul urma să le facă pentru patru posturi în patru instituţii de rezonanţă: BNR, CNSAS, Curtea de Conturi şi ANRE.

Trecându-le în revistă, devenea din capul locului vizibil că premiile fuseseră arvunite de garda veche: Eugen Nicolăescu, Sulfina Barbu, Anca Boagiu, Teodor Atanasiu.

Mari „reformatori” ai PNL, cei patru urmau să se bucure de sprijinul total al partidului în funcţii din care niciunul n-a mai avut ulterior regrete personale că PNL a pierdut atât de categoric alegerile parlamentare. 

S-a negociat cu PSD, spunea Raluca Turcan la vremea respectivă, chiar dur, după cum a subliniat domnia sa şi e limpede că negocieri au fost, din moment ce puterea ar fi avut pârghii să nu lase lucrurile fix după voia votului dat în BPN al PNL.

De altfel, critici cu privire deopotrivă la numele propriu-zise, dar şi la maniera în care liberalii au obţinut posturi în cele patru instituţii au răzbătut şi din interiorul PNL.

„Mă întreb ce fel de blat s-a făcut când în ultimul BPN ni s-a explicat că pentru anumite numiri în funcţii, în instituţii publice, s-a negociat (oare cu cine?) şi că trebuie să acceptăm lista, fără să ne mai batem capul cu alte candidaturi. Nu a contat cine ce CV şi-a depus. S-a venit cu lista negociată! Şi am auzit cuvântul <<democraţie>> invocat! Vai!”, exclama Adriana Săftoiu.

Este indubitabil: atunci când PNL se va arăta interesat să facă opoziţie la fel cum s-a arătat în a obţine funcţii grase pentru un careu de grei, lucrurile se vor schimba dramatic.

Ludovic Orban, noul lider al liberalilor, ne-a cam anunţat deja că se vede premier al României.

Dar dacă PNL va continua să rateze subiectele în ritmul în care a făcut-o în ultimele şase luni, Orban însuşi va rata Palatul Victoria.

P.S.: În cursul zilei de azi, liderul PNL a criticat prestaţia de până acum a partidului, în opoziţie, lăsând totodată să se înţeleagă faptul că au existat înţelegeri cu actuala putere. "Ceea ce ne-a lipsit nu ne va mai lipsi. Mă refer la expertiză, la capacitatea de a genera răspunsuri potrivite la problemele cu care se confruntă societatea, oameni care să reprezinte PNL. Eu cred că sunt un garant al faptului că PNL nu mai face niciun fel de înţelegere cu PSD şi că va face opoziţie de caracter, fermă, clară şi că va încerca să nu se limiteze la opoziţia politică şi că va mobiliza întreaga opoziţie din societate", a afirmat Orban.