Studiile genetice aduc noi informații despre istoria evoluționistă a omului modern
Trei studii genetice foarte importante au apărut în această săptămână în publicația științifică Nature. Acestea sunt ca o mașină a timpului pentru o mai bună înțelegere a istoriei evoluționiste. Studiile au analizat modul în care omul modern, apărut în Africa acum 200 de mii de ani, a migrat și a ajuns în toate colțișoarele planetei noastre.
Până acum, teoria clasică era că omul modern a ieșit din Africa începând cu 60 de mii de ani în urmă, iar această migrație unică (single Out of Africa migration) a dus la popularea cu oameni, în timp, a celorlalte continente: Asia, Australia, Europa, America. Cu alte cuvinte, că toți oamenii de pe glob se trag din această unică migrație.
Noul studiu publicat în Nature, la care am participat și eu, aduce o altă perspectivă.
Echipa condusă de cercetători de la Universitatea din Cambridge UK și Tartu Estonia (Luca Pagani, Toomas Kivisild și Mait Metspalu) a analizat genomurile complete de la 379 de oameni din 125 de populații diverse, inclusiv Papua Noua Guinee.
A reieșit existența unei alte prime migrații, mai vechi, a oamenilor din Africa spre alte tărâmuri.
Mai exact, genomul oamenilor din Papua Noua Guinee conține, în proporție de 2%, urmele unei alte populații — niște “aventurieri” care au plecat din Africa probabil în urmă cu mai bine de 90 de mii de ani, adică înaintea migrației principale a oamenilor (estimată de ultimele studii la 75 - 50 de mii de ani în urmă).
Oamenii care au făcut parte din acest prim val migrator ar fi fost ulterior înlocuiți aproape total de exodul principal, mai recent, cel de acum 75-50 de mii de ani.
Însă datorită izolării populațiilor din Papua Noua Guinee, aceștia încă au în ADN-ul lor o părticică din acești primi exploratori.
Interesant este că celelalte două studii publicate concomitent în Nature, care au cercetat un alt set de genomuri din întreaga lume, nu sunt neapărat de acord cu existența acestui exod suplimentar în afara Africii, adică acestui “first out of Africa event” — care într-adevăr este o noutate în raport cu teoriile clasice.
Frumusețea în știință este și că, deși lucrăm cu date exacte și clare, nu întotdeauna putem să dăm verdicte sigure și fără urmă de îndoială. Putem să expunem ce arată datele, urmând că alți cercetători să studieze la rândul lor, să clarifice și să aducă noutăți constante.
- De același autor: De unde ne vine culoarea?
În concluzie, aceste noi studii, prin anvergura lor și prin numărul de genomuri umane studiate, sunt un nou pas important și necesar în înțelegerea istoriei noastre evoluționiste, a originilor noastre și a călătoriei pe care omul modern a făcut-o începând cu 200 de mii de ani în urmă.
Astfel, suntem toți rude, fie că vrem, fie că nu vrem, fie că suntem de gradul 2 sau de gradul 100 — tot din același loc venim. Strămoșii noștri din Africa nu erau atât de diferiți față de cum suntem azi: ca noi, erau foarte curioși și în căutare de locuri noi și de o viață mai bună.
Despre autor: Mircea Iliescu a luat doctoratul în genetică și antropologie la Universitatea din Cambridge, UK (mai 2016). Este cercetător, pasionat mai ales de diversitatea și evolutia umană.
Editor: Laura Ștefănuț (contact: laura.stefanut@digi24.ro)
