Update: Tentativa de lovitură de stat a eșuat, iar principalele efectele vor fi, cel mai probabil, creșterea puterii președintelui Erdogan și goana după susținătorii puciului (deja a fost anunțată arestarea a peste 2.500 de judecători și procurori). Toate acestea în contextul în care existau deja temeri că Erdogan ar ținti să obțină putere pe viață în Turcia.
O parte din armata Turciei a încercat în 15 iulie să îl dea jos de la putere pe președintele Recep Tayyip Erdogan. Armata a transmis că motivele sunt păstrarea secularismului, a libertăților și reinstaurarea ordinii constituționale în Turcia. Mai târziu, președintele Erdogan a anunțat că tentativa de lovitură de stat a eșuat și a invitat oamenii să iasă în stradă — un posibil semnal că președintelui îi este teamă și că nu este clar deznodământul încă, spune expertul în relații internaționale, profesorul Miroslav Tașcu-Stavre.
Cum s-a ajuns aici?
Deși președintele Erdogan a fost ales democratic, el este acuzat de tendința de islamizare a statului turc. Unii membri ai armatei — care în Turcia are statutul de garant al secularismului — și-au exprimat nemulțumirea față de direcția președintelui, însă nu au existau semnale puternice ale unei potențiale lovituri de stat, explică analistul. Armata a mai dat jos lideri turci de patru ori din 1960, tot în numele laicității — fără să schimbe sistemul democratic cu dictaturi.
Deși popular în Turcia, Erdogan a fost criticat în ultimii ani pentru blocarea accesului la o presă liberă, pentru reducerea la tăcere a unor critici, inclusiv jurnaliști, pentru promovarea islamismului în medii laice și pentru extinderea puterii președintelui — într-o Turcie care este la bază republică parlamentară, spune Miroslav Tașcu-Stavre. Pe de altă parte, potrivit expertului, “tradițiile reînviate de Erdogan sunt asumate de o mare parte din populația Turciei”, ceea ce poate fi un semn că “președintele promovează islamismul fiindcă asta îi aduce popularitate (...) și procedează astfel asemenea populiștilor din vest, care promovează naționalismul din motive electorale”.
Totodată, Erdogan a impus măsuri care, foarte probabil, au contribuit la nemulțumirea armatei: le-a tăiat din privilegii și putere, în timp ce a investit în securitate și poliție, explică Miroslav Tașcu-Stavre.
Ce se va întâmpla în continuare?
Nu este clar cât de mare este facțiunea din armată care s-a întors împotriva președintelui turc și cum vor evolua lucrurile. Conform declarațiilor președintelui sau ale premierului, situația este sub control și la momentul acesta armata este “curățată” de puciști. Ministrul Justiţiei vorbeşte de 1563 de arestări făcute de poliţie.
Pe de altă parte, e greu de spus dacă informațiile sunt corecte — de obicei, în loviturile de stat, fiecare tabără încearcă să dea impresia că va fi victorioasă, în special pentru a atrage luptătorii celeilalte tabere. “Faptul că au reușit să să ocupe televiziunea, să zboare avioane, să ocupe poduri, să iasă cu tancuri în stradă, înseamnă că nu au cum să fie puțini membri ai armatei” care luptă împotriva președintelui, observă Miroslav Tașcu-Stavre.
“Numărul mare de morți din rândul militarilor și forțelor de ordine arată că acolo s-au dat luptele. Pe de altă parte, este îngrijorător că (președintele) a chemat populația în stradă (fiindcă le poate pune viețile în pericol) și senzația mea că lovitura avea șanse să reușească, dacă nu ieșeau atâția oameni în stradă.”
De unde să ne informăm?
Este cunoscut faptul că președintele Erdogan controlează o mare parte a presei și face presiuni consitente împotriva libertății de exprimare. De asta informațiile venite din presa turcă trebuie privite cu o doză de scepticism. Dar s-au creat grupuri alternative de informare: spre exemplu pe Reddit sau Facebook (unde se puteau urmări live streamuri din Turcia).
Pe același subiect: De ce a eșuat lovitura de stat din Turcia și care vor fi urmările?
Puteți urmări Opinii și Analize care explică actualitatea pe Facebook
