Pas cu pas, la Curtea Constituțională
Decizia Curții Constituționale pe tema conflictului pe care l-ar fi creat, între puterile statului, ancheta DNA privind modul de adoptare a nefastei OUG 13 constituie o mare victorie pentru actuala putere. Este a doua decizie semnificativă în lupta declanșată împotriva procurorilor și a anticorupției și ea nu a făcut decât să-i motiveze și mai mult pe liderii PSD și ALDE. Un alt moment cheie va fi săptămâna viitoare, când aceeași Curte Constituțională va lua o decizie, la mai bine de două luni de la sesizare, în privința legii care l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să pretindă funcția de premier.
Primul punct a fost marcat împotriva DNA când Curtea Constituțională a decis, în iunie 2016, că funcționarul public - fie el și primar, șef de CJ, parlamentar sau ministru - poate fi acuzat de abuz în serviciu doar dacă a încălcat legislația primară. Adică, o lege sau o ordonanță, simplă ori de urgență. Fără hotărâri de Guvern, ordine de ministru și așa mai departe. Decizia CCR de interpretare a articolului din Codul penal privind abuzul în serviciu a fost folosită, apoi, după instalarea Guvernului PSD-ALDE, pentru a justifica necesitatea adoptării OUG 13.
Știm cu toții cum s-a terminat povestea OUG 13, cu ample proteste și grave prejudicii de imagine pentru actuala putere, asupra căreia s-au abătut, în avalanșă, tot felul de avertismente de la partenerii internaționali, inclusiv referitoare la pierderea dreptului de vot în UE și a fondurilor europene.
Se părea, atunci, că PSD și ALDE sunt în corzi și puțini s-ar fi gândit că roata se va întoarce în favoarea lor, indiferent câte măriri de salarii și de pensii ar fi promis. Surpriza s-a produs însă. Întâi, a fost decizia Curții Constituționale pe cele trei sesizări depuse de președintele Iohannis, Consiliul Superior al Magistraturii și Avocatul Poporului. Grosso modo, magistrații constituționali au hotărât, atunci, că Executivul Grindeanu a procedat corect, că nu s-a creat niciun conflict între puterile statului și nici măcar nu au analizat pe fond OUG 13. Plecând de la această decizie, PSD și ALDE s-au simțit îndreptățite să forțeze adoptarea acelei „declarații de reafirmare a prestigiului Parlamentului”, declarație în care șeful statului este acuzat de judecăți „neconstituționale” și de acțiuni de „uzurpare” a drepturilor Legislativului. Documentul purtând parafa Parlamentului va fi folositor lui Dragnea și Tăriceanu dacă vor ajunge în punctul declanșării procedurii de suspendare a lui Klaus Iohannis.
Și tot de la Curtea Constituțională a venit un alt mare ajutor pentru actuala putere: decizia din 27 februarie. Dincolo de faptul că magistrații CCR s-au aventurat într-o analiză pe dosarul deschis de DNA ca urmare a adoptării OUG 13 - fapt considerat de unul din cei nouă judecători constituționali ca fiind tocmai în dezacord cu Legea fundamentală -, alte două lucruri merită reținute.
Primul se referă la faptul că miniștrii nu pot fi trași la răspundere pentru actele adoptate, prin paralelism cu imunitatea parlamentarilor. Această argumentație va fi folosită, mai târziu, când va fi modificată legislația astfel încât nici primarii, șefii de Consilii Județene, directorii din agenții, deconcentrate, etc. să nu mai răspundă pentru deciziile luate. Nici în fața procurorilor, nici în fața altor instituții de control. Anunțul că social-democrații încep să lucreze în această direcție a fost, de altfel, făcut explicit de Liviu Dragnea: „Motivarea deciziei CCR statuează un lucru despre care vorbesc de foarte mulţi ani, stabileşte o delimitare clară între oportunitate şi legalitate, nu e vorba doar de miniştri, ci şi de primari, aleşi locali. De prea multe ori majoritatea instituţiilor publice de control din România, Curtea de Conturi, parchete, alte instituţii au venit să întrebe primarul de ce a făcut drumul ăla, nu celălalt. Cred că această decizie a CCR ar trebui luată în seamă în mod serios. Ce legi vor trebui modificate, vor fi modificate, primarul trrebuie să răspundă doar de legalitate, nu poate fi controlat pe oportunitate”. Cu alte cuvinte, dacă această parte a planului PSD-ALDE reușește, în curând vom vedea că cei care decid cum să fie cheltuiți banii publici nu vor mai răspunde nici penal, nici administrativ.
Al doilea aspect ce merită reținut din decizia CCR din 27 februarie privește DNA, despre care magistrații spun că și-ar fi încălcat atribuțiile și ar fi nesocotit legea. Această concluzie a facilitat actualei puteri un pas decisiv pe alt plan: cel al înlăturării din funcție a procurorilor-șefi. Dacă Curtea Constituțională nu ar fi spus că DNA a greșit dispunând începerea urmării penale in rem în cazul adoptării OUG 13, PSD și ALDE le-ar fi fost mai greu să-l împingă în față pe ministrul Tudorel Toader cu ideea evaluării Laurei Codruța Kovesi și a lui Augustin Lazăr.
Pe acest palier, lucrurile sunt încă în desfășurare. Președintele Iohannis a reacționat tactic, lăsând, pe surse, să se știe public că el este „foarte mulțumit” de prestația procurorului general și al șefei DNA. Rămâne de văzut cât de departe vor merge Dragnea și Tăriceanu: vor forța revocarea celor doi, gândindu-se că un refuz al șefului statului ar putea fi contabilizat, ulterior, ca motiv de suspendare sau, mai degrabă, vor continua să-i lase pe procurori fără atribuții, treptat, pe cale legală, prin decizia Parlamentului și cu aprobarea Curții Constituționale?
Până atunci, actuala coaliție la putere așteaptă, tot de la Curtea Constituțională, validarea unei alte teorii la care țin mult Dragnea și Tăriceanu: o condamnare penală nu constituie un obstacol în ocuparea unei funcții de prim rang în Guvern. Rămâne de văzut care va fi verdictul CCR pe Legea nr. 90/2001, dar merită să ne amintim că social-democrații erau deosebit de optimiști atunci când Victor Ciorbea a sesizat Curtea. „Atât timp cât, într-un stat de drept, Avocatul Poporului constată că o lege este neconstituţională, este un demers legal şi normal. Decizia pe care o va lua Curtea Constituţională şi apoi va fi transpusă în lege în Parlament trebuie respectată”, declara, de pildă, Florin Iordache, pe când era ministru al Justiției.
Și, ne putem aștepta ca implicarea Curții Constituționale în bătălia declanșată de PSD și ALDE să nu se oprească aici. Sunt șanse maxime ca pe masa celor nouă magistrați să ajungă, ca urmare a sesizărilor prezidențiale, și legea grațierii, și legea prin care se schimbă procedura de numire și revocare a procurorilor-șefi și modificarea Codurilor penale.
Iar deciziile Curții nu se discută, se execută, nu-i așa? Pas cu pas, dacă ar fi să cităm titlul unui roman drag actualului președinte.
