Secolul XXI a adus cu sine o conștientizare accentuată a schimbărilor climatice și a necesității de a adopta tehnologii sustenabile, evitând astfel dezastrul ecologic. România, o națiune cu o traiectorie politică și economică complexă în ultimele decenii, a demonstrat o adaptabilitate remarcabilă în această luptă globală. Datele recente sugerează că țara noastră nu doar că se aliniază la noile tendințe energetice, dar depășește chiar media europeană în adoptarea surselor regenerabile de energie. Totuși, pe lângă optimismul statistic, se află și o serie de îngrijorări și incertitudini. În timp ce oportunitățile de creare a locurilor de muncă în industriile emergente par să înflorească, există și o necesitate profundă de recalibrare a competențelor forței de muncă și de adaptare la noile cerințe tehnologice.
Energie regenerabilă
În 2021, România a depășit media europeană, cu o pondere de 23,6% din energia provenită din surse regenerabile, față de media UE de 21,8%. Aceasta e o indicație clară că suntem pe drumul cel bun spre ținta de 32% până în 2030, consolidându-ne poziția în vârful strategiei energetice europene. Așadar, putem spune că industria energiilor regenerabile a adus cu sine o creștere semnificativă a pieței muncii în Europa. Din 2000 până în 2020, joburile din energiile regenerabile s-au triplat în UE, atingând 2.079.000 de posturi. România contribuie cu 53.158 de astfel de joburi. IRENA vede global un potențial de 38,2 milioane de locuri de muncă în acest sector până în 2030.
Comisia Europeană estimează că pentru a atinge obiectivele REPowerEU pentru anul 2030 este necesară crearea a peste 3,5 milioane de locuri de muncă în sectorul energiilor regenerabile. Aici, România are un rol crucial de jucat, în special în domenii precum biogazul, unde avem 17.800 de locuri de muncă în 2021, fiind în top alături de Polonia, Franța și Ungaria. De exemplu, doar pentru a acoperi nevoia de resurse umane competente pentru a opera în sectorul pompelor de căldură și biogaz la nivelul UE, sunt necesare peste un milion de locuri de muncă, la fel și în sectorul energiei solare fotovoltaice, unde doar în producție trebuie create 66.000 de slujbe. Totodată, în 2020, este de menționat că la nivelul UE, cele mai multe locuri de muncă în sectorul energiei regenerabile s-au înregistrat în domeniile pompelor de căldură (318.000 sau 24%), al biocombustibililor (283.000 sau 22%) și al energiei eoliene (280.400 sau 21%).
Energie eoliană
Sectorul energiilor eoliene este un alt punct forte pentru țara noastră, deoarece asigură 12% din cerințele de electricitate prin instalațiile eoliene cu o capacitate totală de 3 GW. Și sectorul energiei solare este așteptat să înregistreze creșteri spectaculoase în România, de la o flotă capabilă să genereze 1,8 GW la 8 GW în 2026. Estimările arată că piața de energie din capacități eoliene și fotovoltaice va trece de 10 GW până în 2030, peste necesarul de 6,9 GW pentru a îndeplini obiectivele de reducere a emisiilor de carbon cu 55%. România este creditată cu al șaselea potențial de creare de locuri de muncă din Europa în energia solară, cu peste 54.000 de angajați până în 2025, piața românească fiind cea mai mare din regiune.
Competențele profesionale specifice
Cu toate acestea, experţii Băncii Mondiale recomandă în Raportul de Țară privind Clima şi Dezvoltarea pentru România sporirea competențelor la nivelul forței de muncă actuale, care să permită reconversia profesională a lucrătorilor. Un exemplu în acest sens îl poate constitui reconversia profesională a personalului minier din zonele aflate în tranziție energetică. Pe lângă oportunitatea deprinderii unei meserii de viitor, domeniul energiei regenerabile oferă un mediu de lucru sigur. Începând din 2023, sunt recunoscute trei noi ocupații din domeniul energiei eoliene, anume tehnician mentenanță turbine eoliene (cod 311311), tehnician inspecții și reparații pale de turbine eoliene (311312) și tehnician instalare turbine eoliene (cod 311313), cu salarii începând de la 4.000 lei net.
Provocarea procesului de decarbonizare a transporturilor: oportunități ocupaționale
Același Raport al Băncii Mondiale recomandă României ca principală direcție de viitor decarbonizarea sectorului transporturilor. Acesta este un sector în care emisiile de gaze cu efect de seră sunt greu de redus, dar și un sector fără de care România nu își poate atinge obiectivul de neutralitate climatică. Totodată, industria auto reprezintă aproximativ 15% din totalul forței de muncă în România. Și aici există potențial pentru creșterea locurilor de muncă, iar electrificarea acestui sector nu aduce mari provocări asupra competențelor lucrătorilor.
Concluzia este clară - avem oportunități semnificative în industria energiilor regenerabile, cu locuri de muncă în creștere și perspective strălucitoare pentru viitor. România poate juca un rol important în atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor de carbon și în dezvoltarea energiei curate
Ne aflăm în locul și momentul optim să lucrăm împreună pentru un viitor mai verde și mai prosper!
