Transparentizarea cheltuielilor din banii publici este o responsabilitate de care nu ne putem ascunde. Una dintre soluțiile deja implementate la nivel european care pot fi implementate cu rapiditate și în România este aplicarea standardelor de open contracting în cadrul achizițiilor publice. Da, avem nevoie de informații și în cadrul etapei de redactare a caietelor de sarcini, precum și în etapa respectare a obligațiilor din contractele încheiate.
Terenuri de fotbal construite în pantă, drumuri 'modernizate' pe care apar gropi noi la prima ploaie, clădiri reabilitate care se dărâmă câteva luni mai târziu. Bani publici, banii noștri, aruncați pe fereastră în fiecare an din cauza unei combinații de incompetență și corupție.
În 2012, reprezentanții DNA identificau drept șabloane pentru fraudarea și corupția în cadrul achizițiilor publice următoarele fapte:
- Achiziția de produse de calitate scăzută, nefolositoare sau foarte scumpe
- Plățile efectuate pentru construcții neterminate sau lucrări contractate
- Plăți efectuate pentru mărfuri sau servicii nelivrate.
Suntem 9 ani mai târziu și aproape nicio măsură nu s-a implementat pentru lupta împotriva acestor tipuri de infracțiuni. Asta în condițiile în care, în 2016, Agenția Națională pentru Achiziții Publice estima că 25 până la 30% din contractele de achiziții publice prezintă suspiciuni de fraudă sau corupție .
Să nu credem că este o problemă de implementare, de lipsă de resurse sau de o necunoaștere a soluțiilor concrete. Problema reală, așa cum a fost vizibil în aceste zile, este că transparența sperie. Transparența supără.
Achizițiile publice au fost pentru prea mult timp afacerile personale ale celor de la conducere. Iar acest lucru trebuie să se schimbe. Vestea bună? Avem deja soluții implementate în mai multe țări europene care pot fi model de bune practice. Iar aceste soluții poartă numele de open contracting.
Ce presupune open contracting-ul în cadrul achizițiilor publice? Pe scurt: transparentizarea și implicarea persoanelor interesate în toate etapele achizițiilor publice.
În acest moment, conform Legii 98/2016 privind achizițiile publice, în România este transparentă doar etapa de cerere de ofertă și de selectare a entității care va semna contractul de achiziție publică cu autoritatea administrației publice- asta dacă nu ne aflăm în cazurile în care nici măcar aceste informații nu sunt necesare complet să fie publicate (ex. Achizițiilor directe).
În ceea ce privește etapa redactării caietelor de sarcini, precum și etapa executării de prestații sau predării de bunuri, cetățenii români nu primesc niciun fel de date. Or acestea sunt fix datele în lipsa cărora pot fi săvârșite infracțiuni de corupție conform șabloanelor identificate de reprezentanții DNA.
În timp ce România a stat pe loc în ceea ce privește transparentizarea tuturor etapelor din procesele de achiziții publice, la nivel european legislația privind open contracting a prins contur. Există, de asemenea, deja principii agreate la nivel internațional drept un punct de pornire pentru implementarea conceptului de open contracting: Global Principles - Open Contracting Partnership (open-contracting.org).
Ce putem face?
În contextul dezbaterii Programului Național de Redresare și Reziliență, societatea civilă și-a făcut, din nou, vocea auzită luptând pentru drepturile noastre. Funky Citizens a depus deja, în acest sens, o fișă de proiect, la care am putut contribui într-un efort de a mobiliza inclusiv reprezentanți din Parlament, privind finanțarea standardelor de open contracting către Ministerul Fondurilor Europene.
Ministrul Sănătății, domnul Vlad Voiculescu, a anunțat recent că va adopta normele necesare pentru a realiza transparentizarea pe partea de achiziții în sănătate, promovând standardul de open contracting.
La nivel de Parlament este necesară, de asemenea, adoptarea legislației privind implementarea conceptului de open contracting.
Transparentizarea cheltuielilor din banii publici este o responsabilitate de care nu ne putem ascunde. Munca noastră, taxele plătite de noi în fiecare lună fac posibilă existența unor resurse prin care România poate ajunge să se dezvolte. Până acum aceste resurse au ajuns, într-o proporție semnificativă, în buzunarele celor care au luat decizii doar în interes propriu.
Această realitate poate și trebuie să se schimbe. Pentru noi, pentru generațiile de după noi. Datorăm cetățenilor o muncă serioasă pentru reconstruirea încrederii în autorități, pentru reprezentarea intereselor lor cât mai real – iar aceste lucruri pleacă de la și se termină cu aplicarea transparenței.
