Incidentul ING explicat
Sâmbătă, 10 septembrie, a avut loc un incident extrem de rar, care a pus la pământ centrul de date principal al băncii ING.
Românii care au carduri ING nu le-au putut folosi timp de 8 ore.
Operațiunile companiei au fost blocate aproape în totalitate și banca nu a putut să transmită clienților ce se întâmplă, fiindcă nu a avut acces la baza de date a acestora. Chiar și luni au continuat problemele.
Cauza incidentului: un zgomot imens
Mulți au suspectat un atac informatic. În realitate, serverele au fost afectate de zgomotul foarte puternic produs în timpul unei simulări de stingere a incendiilor.
Practic, banca a vrut să vadă cum reacționează centrul de date în cazul în care izbucnește un foc. Avea un sistem de securitate pe bază de gaze inerte, denumit Inergen, potrivit reprezentanților ING.
"Când s-a eliberat gazul din butelii, prin mici găuri, acesta a ieșit cu presiune mai mare decât ar fi trebuit și a generat un zgomot uriaș — ca șuieratul unei locomotive cu aburi. Zgomotul generează vibrații, care au făcut ca zeci de hard diskuri să pice" a explicat Andrada Fiscutean pentru publicația tech Motherboard.
Sistemul de stingere a incendiilor
Cu toate acestea, sistemele precum Inergen sunt cele mai bune în caz de incendii în locații precum data centers, fiindcă reduc daunele, explică Andrei Bostan, directorul tehnic al SIGURA, una dintre companiile care comercializează sistemul de stingere cu Inergen.
Specialistul detaliază că gazul are o compoziție chimică care nu produce daune (este inert și are compozitie atmosferică). Nici presiunea nu strică echipamentele (hard diskurile sunt prevăzute cu orificiu cu filtru care permite egalizarea presiunii). Doar sunetul produs este o problemă.
În cazul altor sisteme de incendiu, “pagubele ar putea fi cu mult mai mari, de milioane de euro, iar întreg data center-ul poate fi pus pe butuci”, detaliază specialistul. Spre exemplu, apa ar putea compromite întregul echipament.
Andrei Bostan spune că riscurile generate de sunete în cazul sistemelor pe gaze inerte (precum Inergen-ul, Argonite-ul, Novec-ul, etc.) sunt cunoscute de un deceniu — pe măsură ce hard diskurile au evoluat la capacități de stocare mai mari, au devenit mai sensibile la vibrații.
Putea fi evitat incidentul?
Riscurile nu pot fi eliminate, dar pot fi diminuate semnificativ, explică Andrei Bostan. Spre exemplu, dacă testele erau programate noaptea și se opreau echipamentele, șansele ca acestea să fie afectate scădeau foarte mult, iar sistemul rămânea nefuncțional doar 2 - 5 minute (durata testului efectiv). Lansarea simulării în timp ce hard diskurile sunt active crește șansele ca acestea să fie afectate.
În plus, există echipamente de amortizare (care pot reduce intensitatea sonoră) însă acestea cresc costurile, în condițiile în care prețul inițial al sistemului este destul de mare: pentru un data center de 200 mp cu 4 m înălțime sistemul costă între 45 și 50 mii de euro, potrivit lui Bostan.
Hard diskuri și sunete puternice
Potrivit Andradei Fiscutean, fenomenul hard diskurilor afectate de sunet este destul de puțin documentat în literatura de specialitate. Un prim astfel de experiment a fost realizat de inginerul Brendan Gregg, în 2008:
ING susține că va returna clienților comisioanele aferente retragerilor de numerar de la bancomatele altor bănci (din intervalul în care sistemul a fost nefuncțional).
ING Bank este una dintre cele mai mari bănci din România, cu peste un milion de clienți.
UPDATE: Serverele ING Bank au clacat din nou luni dimineața. Detalii aici
Despre autor:
Laura Ștefănuț este editorul Secțiunii de Opinii și Analize. A publicat în presa internațională, a fost bursieră în programul Balkan Fellowship for Journalistic Excellence 2015 și în SUA (Professional Fellow 2013). A fost coautoarea unor cărți și rapoarte pe tema mass-media, precum și membră a presei alternative din România. În trecut a lucrat la cotidianul România liberă.
