Înțelepciunea nu ne oferă certitudini, ci îndoială.
Dacă în urmă cu mai bine de 31 de ani nimeni nu se gândea să nu își vaccineze copiii, acum avem libertatea de a decide dacă vrem sau nu să fim vaccinați noi sau copiii noștri.
Românii au încredere în armată, astfel încât, poate și din acest motiv, organizarea vaccinării a fost lăsată în seama medicilor în uniformă militară.
Cei mai mulți oameni informați nu au nicio problemă să se vaccineze, însă sunt și mulți oameni care au certitudini și refuză să se vaccineze din diferite motive.
Sunt mulți cei care refuză vaccinarea din motive religioase.
Cu siguranță este dreptul oamenilor credincioși să refuze vaccinarea, însă oamenii înțelepți trebuie să discearnă între mesajele specialiștilor și cele are oamenilor care își dau cu părerea. Sunt persoane care se pricep la orice și dau sentințe în orice domeniu fără niciun fundament științific, pe baza unor simple percepții.
De câte ori nu ați avut impresia când v-ați aflat într-un vagon de metrou, de tren sau de tramvai că vă deplasați doar privind mișcarea vagonului de pe cealaltă linie, iar când a trecut și ultimul vagon constatați că ați stat pe loc în tot acest timp?
Trebuie să luăm în considerare faptul că escrocii sunt foarte convingători, sunt cei mai buni propagandiști, urmărind să-i fraierească pe inocenți și pe naivi.
De câte ori ați avut sentimentul, ascultând diferite povestiri cu și despre escroci, că nu ați putea cădea victima unei înșelăciuni similare cu cele povestite, însă v-ați lăsat păcăliți, înșelați de nenumărate ori în piață, în magazine, de diferiți agenți de vânzări întrucât nu ați fost atenți la detalii, fiind captivați de povestea frumoasă a celui care dorește, fără scrupule ”să își vândă marfa”?
De câte ori ați văzut un iluzionist, o scamatorie și ați rămas cu un sentiment straniu că banii apar din neant sau iepurii din joben, ducând o luptă cu propria rațiune pentru a vă convinge că nu a fost decât o iluzie ceea ce ați văzut, existând în realitate o explicație științifică, logică, rațională cu privire la modul cum a fost făcută scamatoria?
De câte ori ați rămas fascinați și v-ați lăsat amăgiți de trucajele din filme care v-au dat sentimentul că evenimentele s-au petrecut aievea.
Dar oare câți oameni cred că filmul, detaliile din filme și toate iluziile sunt adevărate?
În realitate urmărim o poveste și ne lăsăm atrași de o emoție puternică și nu mai putem fi raționali, cerebrali.
Totuși cum ne putem apăra față de profesioniștii care își propun și dispun de mijloacele necesare pentru a ne vinde iluzii, gogoși? În cine putem avea încredere în această lume bântuită de iluzii, de înșelăciune, de post-adevăr?
Ne place să credem că suntem informați, că suntem inteligenți, înțelepți, însă tocmai acestea sunt cele mai mari vulnerabilități care sunt exploatate de către escroci. Cu cât ne credem mai deștepți și avem certitudini, cu atât putem fi mai ușor de manipulat.
Școala nu ne învață să luăm decizii informate, nu ne învață să ne bazăm pe adevăruri științifice, ci ne cere să memoram și să aplicăm formule, fără a înțelege de unde vin aceste formule, raționamentul logic din spatele fiecărei formule.
De multe ori nu este cel mai important să ajungi la capătul drumului, ci drumul, parcursul în sine care trebuie să ne dezvăluie cine suntem și ce căutăm în acest univers.
În acest parcurs al fiecăruia dintre noi avem un nou reper major, pandemia Covid – 19.
Mulți nu au crezut inițial în existența virusului. Acum din ce în ce mai puțini sunt cei care nu cred că virusul există.
Fără existența științei nici nu ne-am fi putut da seama că există un virus ucigaș printre noi. Oamenii se nasc și mor de când este lumea, totuși știința a făcut posibilă creșterea speranței de viață și a calității vieții la nivele de neimaginat cu numai o sută de ani în urmă. În România nu ne puteam imagina o astfel de viață înainte de 22 decembrie 1989.
Chiar dacă soluția rațională pentru orice afecțiune/boală este aceea de a ne trata, respectiv de a lua o pastilă, de a face o injecție, bazându-ne pe știință, pe medicină, în mod cu totul surprinzător mulți oameni nu sunt dispuși să se vaccineze.
Întrebarea firească, la mintea oricărui copil este ”de ce?”
Un prim răspuns ar fi acela al negației. Cei mai mulți oameni apreciază, în mod intuitiv și iluzoriu, că lor nu li se poate întâmpla să se îmbolnăvească.
Un alt răspuns ar putea fi acela al lipsei culturii prevenției.
Cel puțin românii se lasă duși de val și nu pun mare preț pe prevenție. Or vaccinul nu este decât o formă de prevenție și nu de tratare a bolii.
Nu avem cultura de a privi prospectiv, anticipativ ci mai mult cultura reactivității.
Dă-i Doamne românului mintea de pe urmă. Nu ne gândim la ceea ce s-ar putea întâmpla, dar ne-am dori să putem da timpul înapoi, după ce s-a întâmplat o nenorocire, pentru a o putea evita.
Dacă refuzăm vaccinarea și ne vom îmbolnăvi noi sau persoane apropiate, făcând o formă severă a bolii, ne-am fi dorit să fi făcut vaccinul.
Deși, cu privire la vaccinare, există o mare neîncredere în știință, cei mai mulți dintre noi ne bazăm în fiecare zi pe invențiile oamenilor de știință și ale oamenilor cu viziune.
Cei care refuză să se vaccineze sunt bucuroși să aibă o mașină, un telefon, să folosească energia electrică, telefonul, internetul, televiziunea, să zboare cu avionul, să spele rufele cu mașina automată și în general să se bucure de toate binefacerile științei, chiar dacă cei mai mulți nici nu înțeleg și poate că nici nu și-au pus vreo întrebare cu privire la modul în care funcționează toate bunurile și serviciile pe care le utilizează zi de zi.
Un personaj foarte credincios, care se crede un înțelept și are multe certitudini, se teme de ”placheta diavolului” din vaccin, dar jubilează cu mașini foarte scumpe, pline de tehnologie care i-au furat de mult mințile și poate chiar sufletul. Cum se spune, diavolul stă în detalii.
Poate că neîncredere în vaccin este un rezultat al neîncrederii în politicieni.
Aceștia sunt principalii promotori ai vaccinării, însă tot politicienii sunt cei care ne promit (din patru în patru ani) mii de kilometri de autostrăzi, un trai mai bun, lapte și miere, că ne vor reprezenta cu bună credință, că ei se sacrifică pentru binele nostru, când în realitate este mai mult decât evident că politicienii nu își urmăresc decât propriul interes.
Pensii speciale, privilegii și imunități. Ce drepturi și libertăți ale omului? Manipulare și excese. Ce sens are să ai puterea, dacă nu abuzezi de ea? Dacă nu ești deasupra tuturor oamenilor de rând, dacă nu intri în față, dacă nu faci totul pentru a-ți conserva puterea, chiar călcând uneori peste cadavre.
Din nefericire oamenii politici nu au învățat că trebuie să aibă în poporul pe care îl conduc, un aliat. Personajele din cetate care se bucură de notorietate și reușesc să transmită mesaje care sunt receptate pozitiv de un mare număr de oameni, trebuie să devină aliații politicienilor și nicidecum inamicii acestora.
Probabil că politicienii ar avea nevoie de un sfat al înțelepților, de care să fie consiliați cu scopul de a identifica cele mai bune strategii de comunicare a mesajelor politice către popor.
Degeaba ai tot fel de consilii (Consiliul Economic și Social, Consiliul Fiscal, Consiliul Superior al Magistraturii) dacă numirile în aceste consilii sunt făcute așa cum sunt făcute, iar consultările nu sunt decât formale, fără a avea caracter obligatoriu, uneori fiind adoptate reglementările legale fără a aștepta avizul acestor consilii.
Deși politicienii sunt conștienți, cam o dată la patru ani, că puterea lor emană de la popor, imediat după primirea mandatului de la popor se revine la atitudinea arogantă de vătafi, de stăpâni, uitând că puterea aparține poporului, iar cei care o ocupă în mod vremelnic trebuie să reprezinte poporul și nu interesele de partid sau de grup.
Cu siguranță interesul național trebuie să primeze și tocmai din acest motiv trebuie stabilite reguli clare pentru o bună guvernare, care să nu poată fi încălcate sub nicio formă, în condiții obișnuite. O reformă constituțională în acest sens ar fi extrem de utilă.
Dacă ai un buget/capitol bugetar special pentru salariile funcționarilor, pentru sănătate, pentru pensii, pentru ajutoare sociale, pentru apărare națională, pentru privilegii și pentru principalele domenii de activitate, deficitul aferent acelui buget/capitol bugetar trebuie să nu poate depăși câteva procente prestabilite.
Altfel populiștii vor plusa de fiecare, aprobând creșteri salariale, de pensii și tot fel de pomeni electorale, care sunt cu siguranță pe placul poporului, însă, pe termen lung, toate aceste măsuri vor fi decontate de generațiile viitoare, existând riscul ca politicienii responsabili să dispară de pe scena politică, precum și riscul ca toți cetățenii apți de muncă să plece la muncă în străinătate, iar în țară să rămână doar politicienii, pensionarii și privilegiații acestui sistem populist care se vor hrăni cu propria neputință.
Banii dați de politicienii populiști pentru creșteri salariale nejustificate, pentru privilegii și pentru tot felul de pensii speciale sunt ”sustrași” din sistemul bugetar și de la cetățenii onești care produc venituri la buget, dar nu beneficiază de resursele bugetare pe măsura contribuțiilor
Oare politicienii chiar au încredere în specialiști? Dacă politicienii nu au încredere în specialiști, ci doar în politruci și în iluzioniștii care fac să apară banii printr-o simplă pocnitură din degete, atunci cum poți cere poporului să aibă încredere în specialiști?
