Cu mai puțin de trei săptămâni înainte de alegeri, premierul Marcel Ciolacu deschide iar visteria statului pentru o nouă majorare salarială pentru bugetarii cu venituri mici. Mărirea ar urma să fie acordată în două tranșe și, ca bonus, se va face și o decontare de 500 de lei pentru cei care vor să-și cumpere ochelari de vedere. Potrivit proiectului de ordonanță, angajații din instituțiile de cultură, Oficiului Național al Registrului Comerțului, diplomație, apărare, primării și instituții finanțate din venituri proprii ale Guvernului și Parlamentului vor primi două majorări salariale de câte 5 la sută, în iunie și septembrie.
În mod normal, creșterea salarială pentru angajații cu venituri mici este o datorie a guvernului. În condițiile creșterii inflației și a exploziei prețurilor, bugetarii năpăstuiți au nevoie de ajutorul guvernamental pentru a-și acoperi facturile sau ratele la credit. Doar că ultima mostră de generozitate a lui Marcel Ciolacu vine într-un moment dificil pentru finanțele țării, despre care coaliția PSD – PNL refuză să discute înaintea alegerilor.
Avertismentul guvernatorului Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a fost ignorat complet de către guvernanți. Isărescu a spus știut de toată lumea: nu se pot face reforme în an electoral. Rațional, nimeni nu avea însă această așteptare. E normal ca un guvern care are înainte patru rânduri de alegeri într-un singur an să nu ia măsuri cu impact electoral negativ. Însă Ciolacu și alianța care-l susține în fruntea guvernului procedează fix pe dos: promit măriri salariale tuturor categoriilor care le cer, ba chiar și celor care nu le solicită. Iar când e întrebat despre sursa majorărilor, răspunsul premierului este în cel mai bun caz ambiguu.
Foarte probabil, majorările din acest an, inclusiv creșterea cu 40 la sută a pensiilor, care va intra în vigoare în septembrie, înainte de alegerile prezidențiale, vor fi finanțate din împrumuturi. “Ecuația bugetului e un pic mai complicată, cu trei necunoscute: deficit, cheltuieli și venituri. Să le luăm metodic. Începem cu deficitul, care este unul uriaș. Suntem probabil în zona 7% deficit bugetar. Când ai venituri de 27% din taxe și impozite și deficite de 7%, în termeni foarte simpli e ca și cum la fiecare 100 lei încasați din taxe și impozite tu cheltui 126 de lei, adică te mai împrumuți cu 26 de lei. Cum ar trăi o familie cu o asemenea balanță?”, a spus economistul-șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, fostul președinte al Consiliului Fiscal. Cu alte cuvinte, România cheltuie mult mai mult decât își permite, fără grija că, la un moment dat, scandența va veni.
De la specialiștii autohtoni în economie, până la Comisia Europeană, avertismentul pentru guvernanți este unanim: opriți cheltuielile bugetare și reduceți deficitul. Coaliția de guvernare nu are însă de gând să ia vreo măsură care să-I afecteze scorul electoral. Dimpotrivă, aruncă cu banii de la buget în speranța că va primi voturi, fără să-i pese de ce va urma chiar de anul viitor. Dacă vrea să rămână la putere și după 2004, coaliția PSD – PNL va fi nevoită să ia ea însăși, în 2025, măsurile impopulare pe care acum le evită. Iar electoratul nu va păsui alți patru ani o guvernare care l-a păcălit. Câștigarea alegerilor în 2024 nu este o garanție pentru patru ani de imunitate în fața furiei populare.
