Motivele pentru care SUA sunt atât de alarmate de Coreea de Nord

Tensiunea tot mai mare dintre SUA și Coreea de Nord nu are la bază doar caracterul impulsiv al lui Donald Trump, ci faptul că nord-coreeni sunt tot mai aproape de construirea unui arsenal cu care să poată trimite rachete cu bombe nucleare pe teritoriul Statelor Unite. În afară de asta, ritmul în care pot produce astfel de bombe este mai accelerat ca oricând. 

Caracterul și lipsa unei strategii adecvate din partea lui Donald Trump pot contribui la declanșarea unui război nuclear, dar sub oricare alt lider american Coreea de Nord ar reprezenta la acest moment o amenințare serioasă, care trebuie adresată. 

Escaladarea tensiunilor

În ultimele două săptămâni, Coreea de Nord a amenințat SUA cu război nuclear, a încercat să lanseze un test cu rachete (în 15 aprilie), a ținut o paradă militară în care a prezentat un nou arsenal de război și a spus că va face un nou test nuclear, care ar fi al șaselea în ultimii 10 ani.

La rândul ei, SUA a schimbat strategia fostelor administrații (cel puțin declarativ) și a amenințat public Phenianul că va trece la acțiune (nici Obama, nici Bush nu au făcut asta). În 9 aprilie regimul Trump a spus că au trimis nave cu lansatoare de rachete în apropierea Coreei, un semnal că poate fi declanșat un bombardament asupra acestui stat.

Ca urmare a creșterii tensiunii, China a trimis 150.000 de soldați la granița cu Coreea, pentru a prelua eventualul val de refugiați generat de începerea unui conflict.

Trump și Kim Jong-un sunt similari în reacțiile macho și încordările războinice, după cum am mai spus. Iar după reacțiile pozitive la bombardarea regimului Assad din Siria, președintele american pare să fi descoperit cel mai bun mijloc de a obține imaginea pe care și-o dorește, așa că ne putem aștepta la gesturi similare în viitor.

Liderii nord-coreeni au fost paranoici în mod tradițional, fiindcă funcționează în cel mai închis sistem statal din prezent, în rațiunea căruia antagonizarea față de exterior reprezintă opțiunea de supraviețuire— au dezvoltat acest sistem după ce au fost sub ocupație străină și război vreme de decenii. Teoretic, Coreea de Nord este încă în stare de război cu SUA (războiul SUA - Coreea din anii 50 nu a fost închis formal, conflictul direct s-a oprit doar printr-un armistițiu).

Noul lider corean, Kim Jong-un și-a executat propria iubită și marile lui temeri țin de faptul că Occidentul vrea să îl elimine. De asta, dacă presiunile publice din partea administrației Trump cresc, este posibil să o ia razna și să înceapă să arunce cu bombe nucleare.

La acest moment, bombele nu ar afecta direct SUA, dar ar putea nimeri Japonia și (desigur) Coreea de Sud cu niște costuri imense, care ar descuraja atacurile SUA sau ar face imposibilă o invazie de succes în Coreea de Nord.

Deși este mult mai probabil ca regimul lui Trump să declanșeze un război nuclear cu Kim Jong-un printr-un cumul de calcule eronate, tragediile nucleare ar putea apărea și în absența acestuia—din cauza unor banale erori tehnice sau diplomatice ale Phenianului (spre exemplu să declanșeze un atac preventiv al Coreei de Sud). Sau în viitor, ca urmare a creșterii arsenalului militar până la punctul în care liderul nord corean s-ar simți pregătit să țintească SUA.

Înarmarea Coreei de Nord

Faptul că regimul de la Phenian ratează teste cu rachete balistice nu înseamnă că nu învață din propriile greșeli și că va rămâne la acest stadiu. Așa indică indică evoluția lor tehnologică din ultimii ani.

Experții spun că în următorii cinci ani Coreea de Nord va putea ataca de la distanță Seattle-ul.

Marea provocare a Phenianului este acum să reducă dimensiunile bombei nucleare, astfel încât să o poată trimite cu racheta. Iar ritmul în care evoluează testele lor îi epuizează pe experții internaționali care își exprimă îngrijorarea.

Chiar dacă poza asta pare desprinsă din comedia The Interview, experții care au analizat-o nu au găsit-o deloc amuzantă, ci un semnal că tehnologia nord coreană avansează.

Coreea de Nord a început să capete experiență în domeniul nuclear încă din anii 50, când Uniunea Sovietică oferea cursuri introductive pe subiect oamenilor de știință nord coreeni. După ce a căzut URSS-ul au continuat cercetarea pe cont propriu, la un ritm foarte încet dar relativ constant.

Încă din 2011, expertul Siegfried S. Hecker avertiza, după o vizită în Coreea de Nord, că riscul de securitate s-a modificat, prin reușita regimului corean de a îmbogăți uraniul și de a construi de la zero un nou tip de reactor (pe care încercau să îl obțină de la diverși de zeci de ani). Până atunci se bazau pe plutoniu pentru a construi bombele, iar obținerea cantităților necesare fusese împiedicată în mare parte de acorduri internaționale.

Rezervele de uraniu ale Coreei de Nord și capacitatea de a-l folosi au condus la accelerarea ritmului de testare și mărirea arsenalului militar. În momentul de față nu se știe exact ce arsenal nuclear deține Coreea de Nord, dar se presupune că poate construi o bombă nucleară la fiecare șase săptămâni. Cert este că nu-i o situație care poate fi ignorată.

Soluții. Atitudinea lui Trump mărește riscul unei confruntări nucleare

Nevoile Coreei de Nord se zbat între cele ideologice (contracararea amenințării Occidentului) și cele fiziologice (mâncare, resurse, ajutor internațional).

Strategia lui Donald Trump pare să fie presiunea pentru a determina Coreea de Nord să înceteze pur și simplu cu testele și cu amenințarea față de SUA.

Dar este foarte improbabil ca această strategie să funcționeze.

După căderea URSS-ului, economia Coreei de Nord (care până atunci funcționa ok) a colapsat și țara a devenit chinuită de foamete.

În anii 90, administrația Clinton i-a convins pe liderii de la Phenian să se angajeze că opresc programul de dezvoltare a armamentului nuclear pe bază de plutoniu în schimbul ajutorului internațioanal (resurse).

Toate înțelegerile au colapsat sub administrația lui Bush care a declarat în 2001 (post 9/11) că în viziunea lui Coreea de Nord este “Axa răului”. În acest context, Coreea s-a retras din Tratatul de Non Proliferare Nucleară (la are aderase în anii 80) și a intrat în logica ideii că singura soluție de a se proteja de SUA este reprezentată de armamentul nuclear. Au apăsat pedala cercetării în domeniul nuclear.

Având în vedere contextul generat după 2001, cât și întreaga istorie a Coreei de Nord, este foarte greu de crezut că va ceda pur și simplu intimidărilor SUA. Din contră, este plauzibil să reacționeze violent. Și este din ce în ce mai posibil să aibă cu ce.

Și să nu uităm că lansarea unui atac nuclear din partea SUA, la orice moment, este decizia directă și unică a președintelui Donald Trump.

Despre autoare: Laura Ștefănuț (follow): Jurnalistă, a publicat în presa internațională, a fost coautoarea unor cărți și rapoarte pe tema mass-media și este membră a presei independente din România (Brrlog, Casa Jurnalistului).

De aceeași autoare:

Ce înseamnă că a început a șasea extincție în masă | Interviu cu cercetătorul Tim Flannery

Atacul chimic din Siria explicat

Puteți vedea aici toate articolele scrise sau editate de autoare