Ce înseamnă că a început a șasea extincție în masă | Interviu cu cercetătorul Tim Flannery

24 Minute

Am discutat cu Tim Flannery despre efectele schimbărilor majore prin care trece Pământul.

Tim Flannery este unul dintre cei mai reputați cercetători mondiali, profesor pe subiecte precum schimbările climatice, paleontologie, biologie. Cărțile australianului au devenit best seller la nivel internațional. A vizitat România cu ocazia lansării traducerii “Speranță în aer”, publicată la Editura Seneca.

Oamenii de știință au căzut de acord că Pământul a intrat în a șasea extincție. O extincție în masă înseamnă că dispar majoritatea speciilor într-o perioadă relativ scurtă—iar revenirea durează câteva milioane de ani.

Dacă înainte se credea că copiii noștri vor fi martori la dezastre cauzate de aceste schimbări, accelerarea procesului de distrugere a Planetei ne va pune și pe noi în fața unor consecințe imposibil de ignorat.

Care sunt cele mai rezistente specii de pe Pământ? La ce ne putem aștepta în România următorilor ani? Există soluții?

Transcript și traducere interviu:

Laura Ștefănuț: Oamenii de știință au căzut de acord că am intrat în a șasea extincție. Ce înseamnă asta?

Tim Flannery: Înseamnă că oamenii au acum un impact extrem de puternic asupra Planetei prin distrugerea mediului și schimbarea climatică. Așadar, alterăm aproape toate componentele suprafeței Pământului.

O să vedem efectele în timpul vieții noastre?

Deja observăm consecințele în locuri precum Australia, unde Marea Barieră de Corali este pe moarte.

În România, unde am călătorit în ultimele două săptămâni și am putut admira țara voastră frumoasă, se vede că efectele au început să apară. Dar nu ați avut parte de un impact major încă. În viitor se va întâmpla asta.

Spre exemplu, veți pierde zonele alpine, habitatele de la altitudini mari. Cred că și apa va deveni o problemă pentru voi, pe măsură ce verile vor deveni mai calde, iar regimul precipitațiilor se va modifica.

Care sunt cele mai vizibile efecte ale schimbărilor climatice?

La nivel global, cele mai vizibile efecte sunt asupra biodiversității, asupra barierei de corali. Speciile dispar și există secetă severă în mai multe zone din lume, spre exemplu în nordul Chinei. Putem observa de asemenea schimbări de sezon, care sunt foarte problematice pentru fermieri care cresc struguri sau chiar vite—creștere animalelor va fi afectată.

În orașe apar valuri de căldură, temperaturi foarte ridicate vara, când bătrânii sau săracii care nu își permit adăpost, aer condiționat pot muri sau suferi.

O extincție în masă înseamnă că majoritatea speciilor dispar. Care sunt cele mai rezistente specii de pe Pământ?

E o întrebare bună. Oamenii de știință cred că încă 20% dintre specii vor dispărea de-a lungul acestui secol dacă oamenii nu schimbă ceea ce fac.

Unele specii vor supraviețui: gândacii și șobolanii. Probabil și unii oameni.

Dar de ce ne temem noi, ca oameni de știință este că civilizația va colapsa și vom vedea o deteriorare asupra calității vieții.

Ați menționat de corali. De ce ar trebui să intereseze pe un cetățean român care își vede de treabă ce se întâmplă cu coralii din Ocean?

E o întrebare bună și le pot transmite românilor din audiența voastră că acești corali sunt primii vestitori ai pericolelor și schimbărilor majore. Bariera de corali din Australia exista de mii de ani, producea miliarde de dolari profit pentru țara noastră.

Reprezintă cel mai mare organism viu acvatic. Și putem vedea acum că moare. Asta aduce costuri imense—se estimează că Australia va pierde o mie de miliarde de dolari ca urmare a efectelor declanșate de dispariția coralilor.

În România, la acest moment, schimbările sunt în stadii incipiente. Dar este ca în cazul unui cancer, cu cât se sesizează mai repede, cu atât sunt mai mari șansele. Așadar, dacă vreți să vă prezervați biodiversitatea din România și impresionantele habitate alpine, râuri, pârâuri și tot așa este preferabil să acționați cât mai curând.

Ce a generat cea de-a șasea extincție, în care ne aflăm acum?

Este vorba de oamenii care au folosit resursele fără să se gândească la viitor. Am văzut atâtea cazuri de păduri tăiate până n-a mai rămas nimic—după care solurile sunt distruse de eroziune, râurile se umplu de sedimente și pescuitul este distrus.

Prin schimbările climatice, poluare, gaze cu efect de seră, prin sulfur emanat de cărbunele ars sau prin mercur, ni se distruge mediul.

Nu poți fi sănătos dacă trăiești într-un canal. Iar prin poluarea aerului și distrugerea resurselor asta facem. Așa că trebuie să fim atenți și cumpătați cu privire la viitor. Să nu ne aruncăm să consumăm tot ce avem la îndemână și să lăsăm dezastru pentru ceilalți.

Este deja prea târziu să ne mai comporăm așa, dezastrul a ajuns la cote care ne amenință pe toți.

Se spune că cercetătorii pe schimbări climatice sunt printre cei mai deprimați din lume: deși avertizează asupra pericolelor, pe baza faptelor, sunt ignorați în mare parte. Cum vă descurcați dvs. la nivel personal?

Personal, mă descurcurc fiindcă nu am de ales. Dacă aș decide să mă retrag și să mă bucur de viața pe o plajă superbă din Australia, nu aș putea să trăiesc cu propria conștiință. Trebuie să fac ceva. Datorită copiilor, pentru ei fac ceea ce fac. Da, te poți deprima pe subiect, dar este mai semnificativ să încerci să acționezi.

Plus că am avut și succese. A fost semnat Acordul de la Paris în 2015. În Australia avem mai multe panouri solare pe case decât cetățeni—acum zece ani abia erau câteva. Așadar are loc progres, deși încă prea încet.

Ați fost lider de panel la conferința de la Copenhaga pe schimbări climatice, care s-a încheiat cu un acord pentru diminuarea impactului. Cum vi s-a părut că se poziționează autoritățile, guvernele?

Este așa important ca guvernele să aibă planuri pentru asta...Ne bazăm pe guverne să producă acțiuni colective pe care nu le putem declanșa singuri. Legat de protecția mediului, acțiunea împotriva schimbărilor climatice, asigurarea energiei curate—este foarte important ca guvernele să acționeze.

Din câte am văzut, unele guverne sunt mai bune decât altele.

În România, senzația mea este că guvernele ar putea să se implice cu mult mai mult și să fie mai înțelepte și mai deschise asupra modului în care își propun să acționeze. Acesta ar fi începutul, un dialog cu publicul pentru prezentarea viziunii asupra României: iată cum vom obține energia curată, iată cum vom proteja acest mediu superb pe care îl avem în țara noastră, iată cum vom crea condiții mai bune pentru oameni.

Sunteți în România de două săptămâni deja, ați întâlnit atât autorități cât și cetățeni. Cât de mare vi se pare conștientizarea asupra schimbărilor climatice?

Săptămâna trecută m-am întâlnit cu Comisia parlamentară pe mediu și am avut parte de o recepție foarte bună. Mi se pare că se confruntă cu probleme complexe și îi încurajez să facă mai multe și să aibă mai mult dialog public.

În ceea ce privește conștientizarea publică asupra schimbărilor climatice, este foarte interesant, am fost recent în Hațeg și alte orașe din Transilvania, unde am vorbit cu fermieri și agricultori. Aceștia observă foarte bine schimbările climatice fiindcă trăiesc împreună cu vremea și clima. Așa că înțeleg că lucrurile se schimbă. Poate nu realizează că sunt schimbări generate de om, dar le observă.

Pe de altă parte, în orașe, unde avem aer condiționat și ne deplasăm de la muncă acasă, conștientizăm mai puțin.

Care sunt argumele care determină oamenii să înțeleagă importanța acțiunilor pentru oprirea încălzirii globale? Sau a încetinirii, fiindcă nu este clar că o putem opri.

Corect. Cred că cei mai mulți oameni dețin mult common sense. Și dacă îi tratezi ca adulți și le oferi pârghiile pentru a lua decizii care privesc viețile lor, se vor comporta ca adulții. Dacă îi tratezi ca pe copii, vor reacționa ca atare. Majoritatea oamenilor se pricepe la sesizarea semnalelor rele.

Cu toții admitem că poluarea aerului este rea. Nimeni nu își dorește să aibă un râu murdar sau un aer irespirabil. Schimările climatice sunt un alt tip de poluare. Dacă înțelegem lucrurile prin prisma asta, argumentele devin puternice. Trebuie să ne curățăm industriile și modul în care trăim. Asta nu ne va afecta negativ calitatea vieții, din contră, o va îmbunătăți. (...)

Ce poate face un cetățean obișnuit?

Cred că cel puternic lucru pe care îl poate face un cetățean obișnuit dintr-o țară ca România este să se alăture unui grup de oameni cu aceleași valori: cărora le pasă de oraș, de cartier, care vor să aibă aer și apă mai curate, energie sustenabilă. Dacă acționezi împreună cu alții la nivel local sau național poți contribui la schimbare.

(...)

Pământul de sub noi are straturi care arată diversele epoci de evoluție. Cum va arăta stratul ce va reprezenta perioada în care oamenii au populat Pământul? Va avea ceva specific?

Da, va avea. Și în funcție de cât mai poluăm straturile pot să arate foarte divers. Spre exemplu, evenimentul de la Cernobîl a lăsat urme ale radioactivității în sedimentele Mării Mediteraneene, în solul din toată Europa—semnele sunt inconfundabile. Iar mercurul degajat din fabricile de cărbune a ajuns în toate mediile de pe Planetă: va fi în sol, în sedimente, în râuri, în adâncul Oceanului. Pentru totdeauna.

Peste milioane de ani, cei care vor săpa în adâncimile Oceanelor vor da peste mercur și se vor întreba “De unde a venit asta? Oare oamenii au fost atât de proști încât să otrăvească toată Planeta atât de tare?”.

Răspunsul este da

Om vedea...

Să ne întoarcem la soluții: ce spune știința despre șansele noastre? Sunt speranțe pentru rezolvarea situației?

Există speranțe și este evident de unde vin acestea. În ceea ce privește schimbările climatice, este evident că revoluția energetică a început deja. În multe zone din lume este mai ieftin să obții electricitate solară sau eoliană decât din cărbune. În Australia nu mai construiește nimeni fabrici de cărbune, totul este bazat pe vânt și soare.

Provocările vin din faptul că pentru asta este nevoie ca guvernele trebuie să se asigure că există infrastructură pentru valorificarea energiei produse—pentru un guvern ca al României asta se poate dovedi o provocare semnificativă, dar trebuie să demonstreze că pot, fiindcă a ignora problema în ideea că se va rezolva singură va conduce la dezastru după dezastru: căderi de curent, lipsa electricității, curent foarte scump și tot felul de probleme.

În câți ani vor apărea problemele astea? Copiii noștri se vor confrunta cu ele sau noi?

Înainte mă gândeam că vor suferi copiii și strănepoții noștri. Dar după ce am văzut anul acesta că minunata barieră de corali unde făceam scufundări de copil și era feeric este acum pe moarte, am fost șocat. Și am realizat că impactele despre care credeam că vor avea loc în viitorul îndepărtat au început să se întâmple.  

Am dat peste niște date despre corali, despre momentele în care s-au confruntat cu albirea, care au fost în 1998, 2002, 2016 și 2017. Se accelerează procesul?

Pentru background, vă spun că atunci când făceam scufundări la 17 ani abia avusese loc primul proces de albire cunoscut în lume. Vă vine să credeți? (...) Iar în ultimii doi ani a fost pentru prima dată când albirea s-a produs anual.

Coralii au nevoie de decenii pentru a se reface, de asta ritmul alerării este prea rapid pentru ca aceștia să reușească să se adapteze. După cum spun cercetătorii, bariera de corali a ajuns în fază terminală. Noi, australienii, am acționat prea târziu.

Dar în România încă mai puteți face ceva pentru a salva mediul.

Ce înseamnă când oceanele mor încet?

Dacă mor oceanele, murim toți, e atât de simplu. Oceanele mențin echilibrele Planetei, acolo se duc toxinele, ele mențin echilibrul temperaturilor. Știm, din analiza rocilor, că oceanele au fost foarte aproape de moarte, iar când s-a întâmplat asta Pământul a pierdut în jur de 95% din specii.

Care sunt cele mai problematice industrii care contribuie la schimbările climatice?

Cele mai mari sectoare sunt producția de energie și transportul. Din fericire ambele pot fi redresate. Știm acum să generăm electricitate curată cu ajutorul luminii solare, vântului, energiei geotermale etc.

Putem vedea că au apărut automobilele electrice, chiar zilele trecute am văzut o Tesla în București, ceea ce e un semn încurajator.

Sectorul construcțiilor este de asemenea problematic, fiind responsabil de 5% din emisiile globale, dar avem deva tehnologia pentru a produce materiale “curate”.

Agricultura este un sector dificil, vacile produc mult metan. S-ar putea să fim nevoiți să trăim în felul ăsta o vreme, dar dacă vă interesează problema, o idee ar fi să consumați mai puțină carne.

Păreți să fiți optimist și vă apreciez pentru asta, dar aș vrea să știu care este cea mai mare frică a dvs.

Cea mai mare teamă este că vom amâna până va fi prea târziu. Vom fi ca unele persoane pe care le vedem pe stradă: supraponderale, cu o țigară și bere, gândindu-se că mai e timp până să înceapă să se îngrijoreze. Dar atacul de inimă vine mai repede decât anticipau.

Exact asta ni se va întâmpla dacă nu recunoaștem semnalele (schimbărilor climatice).

Aveți vreun sfat pentru români sau poate vreți să transmiteți o idee importantă pe care nu am abordat-o în interviu?

Le-aș transmite românilor care sunt preocupați de această problemă: poate vă simțiți în minoritate în această țară, dar la nivel global sunteți mulți; la nivel mondial, oamenii înțeleg natura problemei și acționează.

Ceea ce are nevoie lumea de la voi, românii, este să deveniți lideri în comunitățile voastre, să vă exprimați îngrijorările, să lucrați împreună și să nu intrați în apatie, fiindcă nu duce nicăieri. Știu că istoria voastră dificilă face un apatie o primă opțiune. Dar nu ne mai permitem asta, trebuie să acționăm împreună.

Despre autoare: Laura Ștefănuț (follow): Jurnalistă, a publicat în presa internațională, a fost coautoarea unor cărți și rapoarte pe tema mass-media și este membră a presei independente din România.