De ce protestează studenții din SUA după alegerea lui Donald Trump?

După anunțarea rezultatelor alegerilor din SUA mii de persoane au ieşit în stradă. Inclusiv comunitatea studenților de la UCLA, din care fac parte, a participat la câteva manifestaţii, mai ales marţi noaptea, după anunţarea rezultatelor. În jur de o mie de studenți au ieşit în stradă în zona de Vest a Los Angeles.

Proteste similare au avut loc şi în alte universităţi din California.  

Manifestațiile studențești nu au contestat neapărat rezultatul efectiv al alegerilor, ci au reprezentat o luare de poziţie faţă de discursul președintelui ales, Donald Trump. S-au desfăşurat paşnic până joi, în ciuda unor titluri mai alarmiste apărute prin presa românească ce descriau “proteste violente în California”.

UCLA are o comunitate de aproximativ 75.000 de membri (studenţi, cercetători şi administratori) care a creat de-a lungul timpului un mediu de dialog echitabil şi de analiză a deciziilor de la nivelul societății. Au loc discuții care implică opinii variate pe multe teme, îndeosebi de economie, relaţii internaţionale, rolul instituţiilor naţionale şi internaţionale.

Cert este că există un interes puternic pentru spaţiul civic, iar atât alegerile prezidenţiale, cât şi cele pentru Senat şi Congres au fost subiecte abordate timpuriu în arena publică de aici.

În același timp, alegerile din 2016 au generat o polarizare puternică în societatea americană, discursul general bazându-se mai mult pe emoţii decât pe dezbatere.

California, cu 18 milioane de votanţi (din 37 de milioane de locuitori) şi cu 55 de electori (puncte electorale) a fost considerată de la bun început un stat “albastru”. Atenţia ambelor campanii pentru regiune a fost mică, ceea ce nu înseamnă că a lipsit spaţiul dialogului şi al relfexiei — din contră. Îndeosebi într-un mediu universitar precum cel de la UCLA, dezbaterile au fost purtate obiectiv, mult mai nuanțat decât se așteaptă probabil cei din afară.

Rezultatul alegerilor a fost surprinzător pentru mulţi, nu face excepţie nici comunitatea din UCLA. Conform unui sondaj, la secţiile de votare din campus 90% au votat pentru Hillary Clinton şi 5% pentru Donald Trump (restul de 5% pentru alţi candidaţi). Discrepanţa față de rezultatele efective a alimentat starea de nesiguranţă actuală.

Care sunt temerile studenților?

Emoţiile au fost şi sunt puternice atât în campus, cât şi la nivelul întregii California. În momentul de faţă, starea predominantă pare a fi una de incertitudine. Întrebarea de fond rămâne cât din retorica Preşedintelui ales rămâne retorică de campanie şi cât va defini comportamentului său ca Preşedinte.

Protestele au fost un mesaj împotriva ideilor problematice promovate de Donald Trump.

Mulți dintre locuitorii Californiei fac parte din grupurile demografice puternic atacate în campanie: femei, cetăţeni latino-americani, imigranţi în proces de naturalizare, internaţionali ş.a.

Discursul lui Trump, axat de pe divizarea indentităţilor, a lovit puternic în idealurile democratice de egalitate, diversitate şi incluziune – idealuri în mare parte asumate de studenţi, indiferent de culoarea politică, indiferent de vârstă sau provenienţa geografică.

O altă temere este legată de continuarea susţinerii activităţii ştiinţifice din mediului academic.

Din păcate se pare că, spre deosebire de Administraţia Obama, sunt slabe şanse ca viitoarea administraţie să susţină legislativ cercetarea în arii cheie precum energia regenerabilă, încălzirea globală, celule stem ş.a.

Acest lucru va avea consecinţe negative pe termen lung pentru studenţi şi cercetători, dar va avea un impact negativ şi pentru progresul ştiinţific general.

O altă temă tradiţională de dezbatere în spaţiul public din jurul universității (dar şi în rest) este legată de alegerea Preşedintelui prin Colegiul Electoral: nu contează câte voturi a primit un candidat la nivel național, iese victorios cel care câștigă la nivel de state — fiecare din cele 50 de state are alocat un număr de electori, iar candidatul care ocupă locul unu într-un stat, chiar și la câteva voturi distanță, primește toate punctele statului respectiv.

Hillary Clinton a obţinut mai multe voturi şi astfel a câştigat votul popular la nivel național, dar a pierdut președinția (după ce a pierdut o serie de state cheie). Pe de altă parte, e greu de zis cine ar fi câştigat în cazul în care Preşedintele s-ar fi ales doar pe baza votului popular – în acest caz partidele ar fi gândit total diferit campaniile, concentrându-se strict pe numărul total de voturi şi nu pe securizarea voturilor electorale din state cheie.

Totuşi, în California, aceste alegeri au adus şi o doză de optimism. A fost ales un nou Senator de California, Kamala Harris, a doua femeie de culoare din istoria Senatului SUA, fiica unor imigranţi din India şi Jamaica. Au fost votate şi o serie de iniţiative legislative importante, dar din păcate toate acestea au fost eclipsate de rezultatul alegerilor prezidenţiale.

Aceste alegeri determină din ce în ce mai mulţi tineri să devină activi pe scena civică, indiferent de orientarea politică, ceea ce va avea efecte benefice pe termen lung. Perioada tulbure din următoarele luni poate crea noi oportunităţi.

Despre autor: Ioan Istrate urmează un MBA în cadrul University of California, Los Angeles (UCLA) unde a fost ales Vicepreşedinte al Guvernului Studenţesc de 13.000 de masteranzi, doctoranzi şi cercetători. În vara lui 2016 a fost selectat pentru programul Visioneers al XPRIZE, unde lucrează într-o echipă Americano-Japoneză pe un concept de cercetare avansată.

Editor: Laura Ștefănuț 

Mai puteți citi: 

Donald Trump și visul american

La ce să ne așteptăm după victoria surprinzătoare a lui Donald Trump?

Pentru comentarii intrați pe postarea Facebook