Cum a apărut prima școală gratuită pentru elevi români la Oxford

În România, opt din zece elevi sunt nemulțumiți de școală. 58% dintre profesori sunt insuficient calificați sau nu au performanțe bune (față de 38%, media internațională). Orice nou studiu despre educația din România stârnește lungi dezbateri, comentarii acide și automatisme. Discutăm despre aceleași locuri comune și așteptăm, frustrați, schimbări care să vindece România de abandon școlar, dar și s-o transforme, dacă se poate, într-o Finlanda modernă.

Comunitatea românilor de la Oxford a vrut să contribuie la depășirea nemulțumirilor față de educație, așa că s-a mobilizat și a lansat o școală de vară pentru liceeni români.

A început cu trei cercetători români care au dorit să ofere șansa unor elevi mai puțin privilegiați să experimenteze o săptămână de educație la Oxford. Monica Enescu, cercetător în imagistică medicală, Ciprian Ploștinar, cercetător în fizica particulelor și Sandor Kruk, cercetător în astrofizică, au reușit să mobilizeze zeci de voluntari, donatori și parteneri atât din Marea Britanie, cât și din România.

Oxford for Romania a avut loc între între 28 august și 4 septembrie 2016 și au participat 21 de liceeni. Din cele peste 100 de aplicații primite, organizatorii au ținut cont de potențialul academic al tinerilor, de implicarea lor în comunitate și de situația materială a familiei.

De ce o Școală de vară la Oxford?

Educația de calitate costă. Foarte puțini elevi români și-ar permite să studieze la Oxford, deși mulți au potențialul și perseverența să o facă. O școală de vară de două săptămâni costă  aproape 4000 de lire de persoană.

Părinții bogați din Marea Britanie își trimit copiii la astfel de școli de vară, pentru a le oferi avantaje în educație și carieră. Au tutori care îi ghidează în diverse domenii, de la programare la teatru. Astfel pornesc cu un alt start în viață, față de copiii din familii cu venituri modeste. Principala diferență este accesul la oportunitate.

Școala de vară gratuită a apărut din dorința de a deschide orizonturile unor tineri care nu și-ar fi permis să participe altfel. Organizatorii au reușit să mobilizeze zeci de voluntari și tineri profesioniști români cu experiență în cele mai diverse domenii. Ei au ținut voluntar ateliere și cursuri “unu la unu”, inspirate din modelul de educație folosit la universitatea britanică. Activitățile s-au derulat în mai multe colegii din cadrul Universității Oxford, așa că elevii s-au simțit ca și cum ar fi fost studenți acolo. După orele intense din timpul zilei, au participat apoi la activități în aer liber, au făcut dans, sporturi, performance și au vizitat Londra.

Programul școlii de vară

Fiecare lector a provocat liceenii să gândească critic, să dezbată, să lucreze în grup, să argumenteze și să își depășească limitele. Ciprian Ploștinar le-a arătat ce fac acceleratoarele de particule la designul cărora lucrează de zece ani.

A fost simulat un interviu de admitere cu ajutorul Elizei Casapopol, studentă la matematică la Oxford și al Coraliei Cartiș, cercetătoare care face parte din comisia de admitere. Sandor Kruk a împărtășit din pasiunea sa pentru astrofizică. Andra Necula le-a arătat cu hârtii colorate și bomboane evoluția în biologie, de la macrosistem până la nivel molecular.

Mihai Vidrighin i-a cucerit pe cei pasionați de fizică cu experimente în optică, iar Vlad Mărgărint, doctorand la Oxford, i-a introdus în lumea matematicii complexe. Bayar Menzat, doctorand în neuroștiințe, a explicat cum putem analiza memoria în creierul unei muște, iar împreună cu Monica Enescu elevii au aplicat tehnici de programare pentru analiza imaginilor medicale. Cu Cora Miron au compus muzică pentru 30 de secunde de film, iar cu Victor Dia au discutat despre istoria și rolul fotografiei în lume și au experimentat prima expoziție de foto pe film. De la Raluca David au înțeles cum se construiește o mișcare civică și în echipe elevii și-au creat propriul proiect non-guvernamental.

Zsolt Kiss le-a explicat noțiunile de bază de cultură politică, au discutat despre sistemele electorale și măsurile de combatere a corupției. De la Gruia Bădescu au înțeles cum se intersectează urbanismul și dezvoltarea locală cu sociologia și antropologia. Cristiana Moisescu le-a arătat cum construim o știre, ce mai înseamnă jurnalismul azi și cum îl transformă rețelele sociale. La seara de filme documentare, Adina Brădeanu, co-selecționer al festivalului de filme documentare One World Romania le-a prezentat trei scurt-metraje din perioada comunistă. 

Grupul de elevi a fost însoțit de Lucian Stoian, profesorul de fizică din Baia Mare care pregătește olimpicii români la fizică și astronomie, unii dintre ei fiind printre organizatorii și voluntarii școlii de vară de la Oxford.

Ce am învățat unii de la alții?

La atelierul meu de carieră, fiecare și-a spus povestea. Mulți visează să schimbe ceva în România.

“Nu ar trebui să lăsăm zilele să treacă pe lângă noi, ar trebui să ne implicăm, să aspirăm către mai sus și să participăm activ la ameliorarea oricărei probleme a comunității noastre, pentru că numai împreună vom putea să le rezolvăm”, a spus David la finalul școlii de vară.

Elevii au învățat că expunerea voluntară la contexte noi de învățare contează mai mult decât școala pe care o urmează. Au încercat să descopere câte un fir roșu al propriului traseu, să își transforme visele în obiective mai precise și să își spună mai convingător povestea către potențiali angajatori. Au învățat că succesul e ca un aluat care se modelează continuu, cu destulă perseverență.

În discuțiile cu puștii de 16 și 17 ani am descoperit valori puternice și minți creative, deschise și pline de întrebări. Se simțeau sacrificiile și amprenta unor părinți și profesori care i-au susținut. Mi-au reamintit ce diferență poate să facă contactul cu o lume așezată și cu oameni pasionați de ce fac.

“Atunci când eşti înconjurat de oameni inteligenţi, cu viziune şi dorinţă de schimbare, simţi că ţara ta va avea şansa la un viitor mai bun.” , a spus Răzvan la final.

Nimeni nu deține formula magică pentru schimbările sistemice care trebuie să se petreacă în educația din România. Școala de vară de la Oxford e doar un exemplu de solidaritate spontană cu bătaie pe termen lung.

Școala vrea să creeze un program de mentorat la distanță și o rețea de profesioniști care să ajute tinerii să ia deciziile cele mai bune pentru viitorul lor.  

Mentorii continuă să țină legătura cu elevii participanți pentru a-i ajuta să-și dezvolte planurile. Organizatorii și voluntarii vor fonda o asociație care să ofere experiențe educaționale relevante cât mai multor tineri și să construiască legături între românii din țară și cei de peste granițe. Scopul este să construiască un program anual, cu acoperire națională și să atragă mai mulți parteneri care să investească în destinele tinerilor.

Dacă nu putem aduce Oxfordul în România, măcar să ducem România în vizită la Oxford.

Cum poate participa un elev la școala de vară: liceeni trebuie să depună aplicații, care sunt evaluate de organizatori. Îi încurajăm pe elevi, părinți și profesori să urmărească, pentru detalii, site-ul oxfordforromania.org (momentan în construcție).

Măriuca Morariu a fost lector voluntar al atelierului de orientare în carieră și dezvoltare personală în cadrul Școlii de vară “Oxford for Romania”. Are peste șase ani de experiență în comunicare, training și coordonare de programe educaționale inovatoare pentru tineri și cauze civice în cadrul unor organizații ca Junior Achievement, Fundația CADI, Asociația Română de Oratorie, Dezbateri și Retorică și Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale. A studiat în România, Belgia și Olanda (Master la Universitatea din Amsterdam în European Communication Studies, Cum Laude). Din 2016 trăiește în Londra, unde oferă consultanță în comunicare pentru organizații non-profit și startupuri.

Editor: Laura Ștefănuț (contact: laura.stefanut@digi24.ro)