Studiu: Opt din zece elevi, nemulţumiţi de şcoală. Propunerile copiilor pentru un sistem de învăţământ mai bun
Care sunt soluţiile propuse de elevi pentru depăşirea acestei situaţii din care nimeni nu are de câştigat, dar şi ce părerea au profesorii în legătura cu plângerile puştilor din şcolile româneşti vedem în minutele următoare.
„Programa să fie făcută în aşa fel încât să atragă elevii să înveţe, nu să îi facă să devină enciclopedii pe două picioare,” spune un elev.
„Au rămas din anii '70 - '80 aceleaşi manuale,” adaugă un alt elev.
„Copiii au toată dreptatea. La noi, în învăţământul nostru specific românesc, rata de învăţare este de 6%. Deci 94 % din informaţia primită de-a lungul şcolii se pierde, se uită,” declară prof. dr. Florin Colceag.
Materii inutile, manuale învechite, teorie multă, practică puţină - sunt doar patru dintre cele peste 20 de nereguli semnalate de Colegiul Naţional al Elevilor din România, format exclusiv din adolescenţi. 7.000 de elevi de la şcolile şi liceele din 22 de judeţe şi-au exprimat nemulţumirile în cadrul unui chestionar despre starea educaţiei.
Dacă pe hârtie totul arată bine, în realitate, spun elevii, problemele educaţiei din România sunt multe şi... grave! În Legea Educaţiei, la articolul 2, se vorbeşte mult şi frumos despre importanţa şcolii.
"Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii." (Legea Educatie Nationale, Art. 2, alin. 3)
„Din păcate sistemul de învăţământ preuniversitar a dovedit de foarte multe ori că nu este eficient, că nu pregăteşte elevii pentru piaţa muncii, pentru viaţă, că nu creşte valori şi competenţe,” spune Horia Oniţă, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
„Este clar că nemulţumirile acestea vin mai degrabă la modul în care se aplică curriculumul în clasă şi modul în care reuşim să adaptăm ceea ce scriem în curriculum şcolar în realitatea şcolii,” susţine dr. Magdalena Balica, director adjunct la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.
Experţii în educaţie susţin că pentru a deveni performant, învăţământul românesc ar putea prelua elemente din sisteme care şi-au dovedit deja succesul, aşa cum sunt cele din Finlanda, Germania sau Japonia. Până acolo este un drum lung, cred elevii, atât timp cât din studiul realizat de ei reiese faptul că trei din zece şcoli nu sunt dotate corespunzător. Bibliotecile şcolilor nu dispun de cărţi noi, iar în sălile de curs predarea se face în faţa a 30-35 de copii.
Florin Colceag: „Suntem în situaţia absurdă în care atunci când intri în liceu trebuie să uiţi ce ai învăţat la şcoala generală. Când ai ajuns în facultate, trebuie să uiţi ce ai învăţat la liceu. Când ai ajuns pe piaţa muncii, trebuie să uiţi ce ai învăţat în facultate. Şi să o iei de fiecare dată de la capăt, ceea ce nu este în regulă.”
Manualele după care învaţă elevii din România sunt complet diferite de cele ale şcolarilor din alte ţări. În Vest, multe dintre informaţii sunt introduse cu ajutorul exerciţiilor practice. În ţara noastră, materiile principale sunt predate după manuale vechi, neactualizate şi cu greşeli.
„Milităm pentru manuale școlare relevante, actualizate, conforme cu așteptările, cerințele și realitatea din jurul elevului, care să pună accentul pe experimente, pe abilitatea de a căuta și a descoperi, mai mult decât a fi în multe cazuri un compendiu sau un breviar de informații teoretice cu șabloane de aplicare". Sursa: Consiliul Naţional al Elevilor.
Elev: „Dacă s-ar putea să se reactualizeze puţin manualele deoarece mai sunt greşeli gramaticale sau greşeli la geografie de vârfuri şi înălţimi...”
Elev: „În manualele noastre se găseşte foarte multă informaţie brută pe care noi trebuie să o învăţăm ca atare. De aceea cred că trebuie să avem şi ore în care să facem noi acele lucruri, pentru că o informaţie este învăţată de zece ori mai repede prin practică decât prin teorie.”
Horia Oniţă, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor: „Încă suntem înrădăcinaţi în ideea unei informaţii pur teoretice, o informaţie care plictiseşte elevul.”
Florin Colceag: “Dacă se pleacă de la practică, se studiază, se teoretizează, atunci ceea ce au învăţat ei este utilizabil.”
Elev: „Eu aş fi de părere că ar trebui schimbate unele materii, de exemplu educaţia tehnologică ar trebui să fie îmbunătăţită cu cursuri de prim ajutor, să ştim să ne descurcăm în cazul unui incendiu sau cutremur.”
Horia Oniţă, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor: „Din păcate mulţi nu ştiu să acorde primul ajutor, nu ştiu care sunt situaţiile de urgenţă ca să acţioneze pentru că atunci când le sunt prezentate procedurile din nou sunt nişte mecanisme reci, formale, birocratice, care nu îl atrag pe elev şi nu înţelege importanţa acestui lucru.”
Florin Colceag: “Dacă copiii învaţă unii de la alţii, atunci reţin 95% din informaţie. Dacă dezbat, reţin 85%. Dacă fac experimente, reţin enorm, cam 75%. 60-65% reţin dacă au materiale audio-vizual complexe în care să vadă şi exemplele referitor la ce au primit ca informaţie. După care scade tot mai tare, dacă doar li se predă, reţin cam 30% din informaţie. Dacă li se citeşte, reţin 10%. Dacă, pur şi simplu, cu cartea în faţă, fără comentarii, fără nimic, reţin 5% din informaţii.
În Finlanda, fiecare elev se pregăteşte pentru ceea ce vrea să devină. De exemplu, dacă un şcolar doreşte să ajungă ospătar, va urma cursuri care includ elemente de matematică, tehnici de comunicare şi limbi străine. În Japonia, şcolarii participă la ore de matematică în afaceri, programare, dezvoltare antreprenorială şi chiar de toleranţă, altruism sau convieţuire. În România însă, cursurile de acest fel sunt inexistente în şcolile de stat. Mai mult, reprezentanţii corporaţiilor semnalează ca se confruntă cu generaţii de tineri slab pregătite.
Florin Colceag: “Aici este o problemă dublă, pe de o parte piaţa muncii nu ştie ce să ceară de la şcoală, iar şcoala nu ştie ce să dea.”
Horia Oniţă, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor: „Nu învăţăm educaţie civică, educaţie juridică… Elevii, când termină 12 clase, nu ştiu ce este acela un angajator, un angajat, dar totuşi ei vor presta servicii şi vor fi angajaţi. Ei trebuie învăţaţi în şcoală pentru că dacă nu îi pregătim noi, atunci cine?”
Magdalena Balica: „Nu cred că programa este problema legată de ceea ce se întâmplă în şcoală şi ceea ce ne aşteaptă pe piaţa muncii, cât cum jonglăm cu datele şi informaţiile pe care le avem la dispoziţie.”
Ora de Consiliere și Orientare, cunoscută sub numele de ,,dirigenție" reprezintă un alt motiv de nemulţumire pentru elevii din România. Puştii care au răspuns la chestionar susţin că, în general, cele 50 de minute de dirigenţie sunt "rezervate" problemelor de fizică, matematică, chimie sau exercitiilor de gramatică.
Magdalena Balica: „Eu cred că o altă problemă este legată de nevoia imensă de consiliere în şcoală. Pentru că adesea vedem studenţi care aleg un anumit traseu sau liceeni care aleg un traseu şi care, ulterior, se declară nemulţumiţi şi procentul este destul de mare. Aceasta înseamnă că este o problemă nu de cât de bine te pregăteşte şcoala pentru profesie, ci cât de bine ţi-ai ales traseul.”
0% dintre elevii intervievați printr-un chestionar au apelat vreodată la un consilier pedagogic.
Florin Colceag: “Ţinând seama că un copil, care la trei ani intra la grădiniţă şi la 23-24 de ani termina facultatea, petrece 20-21 de ani în şcoală. Ceea ce înseamnă un procent enorm din viaţa unui om. La noi 65 de ani este speranţa de viaţă, deci practic o treime din viaţă omul stă în şcoală.”
Aproape 80% dintre şcolari sunt nemulţumiţi de materiile pe care le învaţă, mai arată studiul realizat la nivel naţional de Consiliul Naţional al Elevilor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
