Updated. De ce a fost asasinat ambasadorul rus din Turcia?

Ambasadorul Rusiei din Turcia a fost împuşcat mortal în 19 decembrie. „Noi murim în Alep, tu mori aici", i-ar fi spus atacatorul diplomatului care se afla la o expoziţie de fotografii din Ankara, potrivit martorilor. Rusia a calificat uciderea drept atac terorist.

ANKARA, Turcia, 19 decembrie: poliția înconjoară galeria unde a fost împușcat ambasadorul rus. Foto: Erhan Ortac/Getty Images

Andrei Karlov, născut în 1954, era ambasador al Rusiei în Turcia din 2013 şi a participat recent la negocierile care au dus la acordul privind evacuarea civililor din Alep, votat de Consiliul de Securitate al ONU cu câteva ore înainte de atentat. Asasinul, Mevlut Mert Altintas, în vârstă de 22 de ani, a lucrat ca polițist în Turcia. A fost ucis la scurt timp după atentat, iar în următoarele ore poliția a reținut șase persoane care ar fi fost implicate.

Ce concluzii putem trage în acest moment?

• Cel mai probabil, uciderea ambasadorului are legătură cu influența Rusiei în conflictul din Alep și cu rolul crucial pe care l-a avut în recenta victorie a ofensivei siriene împotriva rebelilor care doreau înlăturarea președintelui Bashar al-Assad. Turcia era un susținător al rebelilor, în vreme ce Rusia susținea guvernul sirian. În 15 decembrie s-a ajuns la un acord de încetare a focului, după negocieri intense între America (susținătoare a opoziției) și Rusia — nu toate grupurile rebele l-au recunoscut însă. 

• Update: Atât Rusia cât și Turcia au declarat că asasinatul a fost o încercare de a submina normalizarea relațiilor dintre acestea și rezolvarea situației din Siria (unde cele două state au susținut de-a lungul timpului tabere oponente). S-a confirmat că atacatorul a strigat "Nu uitați de Alep, nu uitați de Siria. Nu vă veți simți în siguranță cât timp districtele noastre nu sunt în siguranță".

• Cu câteva ore înainte de atentat fusese votată rezoluția ONU prin care evacuările cetățenilor din oraș vor fi monitorizate de reprezentanții organizației. Se estimează că sunt între 50,000 și 100,000 de oameni prinși în Alep. Ambasadorul din Franța, țara care a propus rezoluția, a spus că măsura este crucială pentru a evita un masacru de tip Srebrenica. Civilii sunt victime colaterale, uciși în confruntări, folosiți de diferitele facțiuni în scopuri strategice și afectați de boli și foame — cert este că de cea mai mare parte a atrocităților e responsabil guvernul sirian cu aliatul său, Rusia, în vreme ce comunitatea internațioanală, ONU, au rămas martori pasivi. 

• Alte teorii sunt că atacul poate avea legatură cu intensificarea confruntărilor dintre forțele ruse și cele ale Statului Islamic în zona Palmyra sau că poate ajunge să fie instrumentat de regimul Erdoğan în scop intern, explică expertul în relații internaționale Ștefan Popescu. Autoritățile turce au declarat inițial că teroristul provine din gruparea Gulenistă, pe seama căreia a fost pusă și tentativa de lovitură de stat din iulie, însă un reprezentat al liderului Fethullah Gulen a negat acuzația și a condamnat public asasinarea.

ANKARA, Turcia, 20 decembrie 2016: coșciugul ambasadorului Andrei Karlov este trimis în Rusia.  Foto: Erhan Ortac/Getty Images

• Potrivit unor experți, atentatul nu va pune în pericol relațiile ruso-turce. "Este fals, așa cum am văzut în unele comentarii dâmbovițene, să se facă paralele cu doborârea avionului rus (la granița Turciei cu Siria) de la sfârșitul lui 2015", spune Ștefan Popescu (incidentul pus de Rusia pe seama Turciei a intensificat tensiunile dintre cele două state). Până acum, declarațiile autorităților turce și ruse susțin această ipoteză (au afirmat că vor colabora pentru pedepsirea vinovaților, iar președintele Recep Tayyip Erdoğan chiar a spus că asasinarea este un atentat la adresa Turciei).

• E important de menționat că atentatul nu putea fi comis de kurzi. Federația Rusă a fost un susținător al kurzilor.

• Faptul ca atentatul a putut avea loc arată puternica prezență djihadistă pe teritoriul turc, dificil de controlat în condițiile unei frontiere terestre cu Siria de 822 km, concluzionează analistul Ștefan Popescu.

Despre autoare: Laura Ștefănuț (follow) este Editorul Secțiunii de Opinii și Analize. A publicat în presa internațională, a fost coautoarea unor cărți și rapoarte pe tema mass-media și este membră a presei alternative din România.

Puteți citi alte articole scrise sau editate de aceeași autoare aici.

Pentru comentarii intrați pe postarea Facebook