Avertismentele date de ciclul comerţului global
NEW HAVEN – Ciclurile comerciale se modifică, la fel și economia globală. Însă acum, încetinirea bruscă a creșterii comerțului global din perioada crizei financiare din 2008-2009, ofensiva protecționismului și distrugerea lanțurilor de aprovizionare globale fac ca totul să fie mult mai problematic. Există posibilitatea reală ca o modificare a ciclului comercial deja slăbit să inițieze o deteriorare surprinzător de rapidă a economiei globale.
Indicii ale unui astfel de deznodământ sunt vizibile în varianta din ianuarie a studiului World Economic Outlook a Fondului Monetar Internațional. În timp ce FMI-ul a revizuit în scădere prognoza pe 2019 privind PIB-ul global cu 0,2% (de la 3,7% la 3,5%), instituția a redus nesemnificativ proiecția sa de 4% pentru creșterea schimburilor comerciale globale. Este cu siguranță un aspect derutant. Într-un climat dominat de creșterea tarifelor vamale între SUA și China, cu amenințări că situația va escalada, precum și din cauza pericolelor pe care le prezintă Brexit-ul la adresa zonei euro, avem motive serioase să ne așteptăm la revizuiri în scădere mai semnificative ale perspectivelor comerțului global. Acest lucru este problematic mai ales din cauză că susținerea pe care comerțul global o acordă economiei globale este deja pe un teren nesigur. După scăderea de 10,4% a volumului comerțului global, indusă de criză în 2009 (un record al timpurilor moderne), creșterea comerțului global a fost în medie de doar 3,6% din 2012 până în 2018, adică jumătate din ritmul mediu anual de 7% din cei 20 de ani premergători crizei. Este adevărat, încetinirea schimburilor comerciale poate fi pusă pe seama unei reveniri economice relativ slabe post criză. Dar raportul dintre creșterea comerțului global și creșterea producției economice mondiale ne arată altceva. În cele două perioade precedente de expansiune - 1985-1990 și 2002-2007 - acest raport era în medie de 1,6: cu alte cuvinte, odată ce zgomotul ciclic al revenirii post recesiune s-a stins, creșterea comerțului global a devenit cu aproximativ 60% mai rapidă decât creșterea PIB-ului global. Prin contrast, în perioada actuală de expansiune, acest raport a fost în medie de doar 1,0 între 2012 și 2018, adică un comerț mondial care a încetinit și a ajuns la o creștere cu un ritm egal cu cel al creșterii producției mondiale.
Există dezbateri aprinse despre motivul pentru care creșterea comerțului global a încetinit atât de abrupt în ultimii ani. Un studiu amplu publicat de FMI la sfârșitul lui 2016 atribuie în mare parte această frânare cheltuielilor de capital reduse, și doar în mică măsură protecționismului. Însă lumea s-a schimbat substanțial în ultimii doi ani. În timp ce nivelul scăzut al cheltuielilor de capital persistă - în ciuda unei creșteri temporare datorate tăierilor mari de taxe în țări precum SUA - a apărut o creștere semnificativă a protecționismului, urmată de presiuni asupra lanțurilor de aprovizionare globale. Ca urmare, este nevoie de o regândire a studiului FMI.
Administrația Președintelui SUA Donald Trump a luat în mod evident inițiativa în ceea ce privește trecerea de la liberalizare și globalizare la protecționism și fragmentare. O frază din discursul de inaugurare al lu Trump spune totul: „ Protecționismul ne va aduce prosperitate și putere”. Retorica a fost înlocuită rapid de fapte și a fost urmată imediat de ieșirea SUA din Parteneriatul Trans-Pacific, de înlocuirea NAFTA cu USMCA (Acordul SUA - Mexic - Canada) și, bineînțeles, de o succesiune de creșteri de tarife vamale aplicate Chinei. Retragerea din Acordul climatic de la Paris, amenințările de ieșire din Organizația Mondială a Comerțului și nemulțumirile cu privire al participarea la NATO completează procesul de îndepărtare a SUA de multilateralism și de sistemul global de comerț pe care l-a susținut atâta timp.
Pe acest fundal, încetinirea economică din China este cu atât mai problematică. În timp ce datele recente despre PIB arată doar o mică încetinire la sfârșitul anului 2018 (6,4% creștere anuală în trimestrul patru față de 6,5% în trimestrul trei), datele lunare au dezvăluit scăderi drastice ale vânzărilor cu amănuntul în Decembrie la produse precum automobilele sau telefoanele mobile. Importurile chineze s-au prăbușit cu 7,6% în 12 luni, reflectând deteriorarea cererii interne, cifre îngrijorătoare după creșterea de 16,1% din 2017. În același timp, exporturile Chinei au scăzut cu 4,4% în decembrie, pe măsură ce situația tarifelor vamale de pe piețele americane a început să-și facă efectul.
Ca să nu mai spunem că, în funcție de rezultatul negocierilor dintre SUA și China, am putea asista la vești proaste suplimentare pentru exporturile chineze către Statele Unite. Mai mult, chiar dacă China adoptă măsuri agresive pentru contracararea încetinirii din activitatea economică internă, ar putea dura câteva luni până când acțiunile sale vor începe să dea roade. Între timp, pentru cererea chineză de importuri, tendința rămâne de scădere. Acest lucru subliniază un risc cheie din ultima prognoză a FMI: China este cel mai mare exportator mondial și al doilea cel mai mare importator. Impactul său negativ asupra unui ciclu al schimburilor comerciale mondiale deja slăbit abia începe să fie resimțit. Efectele negative ale Brexit-ului nu pot decât să exacerbeze această problemă. Zona euro în întregul său se plasează chiar lângă China între exportatorii globali și puțin mai sus decât China ca al doilea mare importator mondial. La un volum al exporturilor către Marea Britanie care reprezintă 3% din PIB-ul Uniunii Europene - procent mult mai mare în cazul Belgiei, Irlandei și Olandei - fricțiunile induse de Brexit în comerțul mondial nu pot fi ignorate.
Una peste alta, ciclul schimburilor comerciale globale este sub o presiune uriașă în 2019, iar scăderile sunt abia la început. Asta ne arată că există riscul unei diminuări semnificative a creșterii PIB-ului global. Într-o lume încă foarte conectată, nicio economie importantă nu se află la adăpost. Acest lucru este valabil și pentru SUA, unde cel de-al 45-lea președinte al țării continuă să insiste că e ușor să câștigi un război comercial. Poate că nu.
