Editorial Așa nu se mai poate! Una din cauzele majore pentru care se moare mai mult în România de COVID-19

Data actualizării: 03.11.2020 16:04 Data publicării: 03.11.2020 15:56

Membru al Biroului Național al USR

Mihai Goțiu este un activist de mediu, fost jurnalist și fost senator USR, membru în Comisia pentru ape și păduri și Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senat Mihai Goțiu are peste 20 de ani de experiență în radio și presa scrisă, tipărită și online și a devenit cunoscut pentru investigațiile despre Roșia Montană.

Mihai Gotiu Inquam Photos Octav Ganea (4) — FOTO: Inquam Photos/ Octav Ganea

6,34 miliarde de euro sunt costurile sociale anuale generate de impactul poluării asupra sănătății în București. Municipiile Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca și Iași ”contribuie”, la rândul lor, cu câte aproximativ jumătate de miliard de euro (fiecare) la aceste costuri. Cele 21 de orașe din România, incluse în studiul ”Costurile de sănătate ale poluării aerului în orașele europene și legătura cu transportul” (realizat de CE Delft, la solicitarea Alianței Europene de Sănătate publică), cumulează costuri sociale anuale din cauza poluării de aproximativ 11 miliarde de euro!

Bucureștiul ocupă un nefericit loc doi în rândul celor 432 de orașe europene vizate de studiu, raportat la costuri anuale cumulate, fiind devansat doar de Londra, dar e pe prima poziție dacă ne raportăm costurile la numărul de locuitori (3.004 euro/anual/locuitor)! Costurile pentru Capitala României sunt mai mari decât cele din Madrid și Barcelona la un loc, aproape duble față de cele din Paris, de peste șase ori mai mari decât cele din Amsterdam, de peste două ori și jumătate mai mari decât în Viena ori Sofia, de aproape patru ori mai mari decât în Praga, iar lista comparațiilor poate continua.

Acest studiu, făcut public la sfârșitul lunii trecute, vine în completarea avertismentului lansat de Agenția Europeană pentru Mediu, în luna septembrie, în care se arăta că unul din opt europeni își pierd viața din cauza bolilor cauzate și/sau agravate de distrugerile de mediu (poluarea fiind cea mai importantă cauză). Și în avertismentul Agenției, România ocupă un tragic loc unu între țările UE, cu un deces din cinci cauzate de distrugerile de mediu.

Ce ne spun toate aceste cifre seci?

În contextul pandemiei de COVID-19, una dintre cauzele majore (nu singura) a ratei deceselor din România e reprezentată de incidența mult mai mare a comorbidităților (în special a celor legate de boli pulmonare), generate, la rândul lor, într-o proporție mai mult decât semnificativă, de distrugerile de mediu.

Bugetele pentru autostrăzi ori infrastructură în sănătate, educație, cercetare, cultură sau cele pentru pensii (desigur, nu cele speciale) sunt diluate drastic de costurile sociale cauzate de distrugerile de mediu. Atenție: suma de 11 miliarde de euro/anual menționată în studiu se referă doar la o parte din orașele României și doar la costurile sociale generate de poluare (care sunt doar o parte a costurilor distrugerilor de mediu)!

Desigur, avem și ”opțiunea” de a NU ne asuma, în mod cinic, aceste costuri sociale, să-i lăsăm pe copiii și nepoții noștri să-și scuipe plămânii și să scape cine și cum poate.

Cealaltă opțiune e să înțelegem, măcar acum, în ceasul al 13-lea, și în contextul acestei teribile pandemii, că protecția mediului nu e un lux, nu ”se opune dezvoltării”, nu e ”împotriva bunăstării” ori ”împotriva oamenilor”, ci reprezintă o INVESTIȚIE în viitor.

Investițiile în autostrăzi și (mai ales) în căi ferate moderne generează dezvoltare, dar, în aceeași măsură, investițiile de mediu generează atât viață sănătoasă, cât și economii majore la bugetul public. Că degeaba ”produc” autostrăzile bani, dacă aceștia se duc pe plata facturilor la spital sau farmacie…

Soluții? Sunt cunoscute, dar ”repetiția e mama învățării”, în special pentru decidenții politici:

Mobilitate urbană – transport în comun modern (electrificat, benzi cu dedicație, park and rid-uri), centre pentru servicii comunitare (pentru reducerea mobilității), încurajarea mersului pe bicicletă (piste și alte facilități).

Spații verzi și albastre în orașe (parcuri, păduri urbane, culoare verzi pe marginea cursurilor de râuri și a lacurilor din localități).

Monitorizarea reală a calității aerului – pentru diagnostic corect și politici publice adecvate.

Protejarea și încurajarea biodiversității (afectarea biodiversității fiind una din cauzele declanșării pandemiei) – creșterea suprafeței ariilor naturale protejate (până la 30% din suprafața României), management profesionist în ariile naturale protejate, conservare reală în parcurile naționale și a pădurilor virgine (aplicarea cu adevărat a principiului non-intervenției , evident, cu acordarea corectă a compensațiilor).

Împăduriri masive – creșterea accelerată a capacității de împădurire a României, până la atingerea obiectivului de 40% suprafață împădurită în 2050, dublată de stoparea tăierilor ilegale de păduri.

Educație sănătoasă legată de protecția mediului.

De ce nu se aplică aceste soluții acum?

Incompetență și impostură – decidenți politici ajunși și promovați în funcții publice de răspundere și/sau de execuție pe bază de cumetrii, ”competențe” dobândite în fabricile de diplome ori pe bază de șpagă către partid sau către șeful local ori ”de la centru”;

Lipsă de viziune – e un efect al incompetenței și imposturii, că viziunea nu vine cu ploaia și nici măcar cu inundațiile, tornadele ori uraganele tot mai dese, cauzate de schimbările climatice;

Hoție – resursele (că vorbim de păduri și alte resurse naturale, de resurse minerale ori de deșeuri) sunt surse majore care alimentează rețelele de corupție.

Schimbăm ceva? Răspunsul e la cei mai mulți dintre voi și îl puteți transmite, fără echivoc, pe 6 decembrie.

Sper că, măcar în ceasul al 13-lea, să învățăm din teribila pandemie de COVID-19, că nu ne mai putem juca cu mediul. Să înțelegem că protecția mediului reprezintă o INVESTIȚIE într-un viitor sănătos al României, cel puțin la fel de importantă ca cele în autostrăzi ori infrastructură în sănătate sau educație. Și că, de fapt investiția în mediu, înseamnă nu doar o viață mai sănătoasă, ci și economii substanțiale pentru alte investiții esențiale în orice țară modernă.
***

Costuri sociale anuale generate de impactul poluării asupra sănătății în România (21 de orașe incluse în studiu)