Video Cum se trăiește în țara care nu există
Istoria Ciprului este una foarte bogată, insula a aparținut imperiului bizantin, venețienilor, grecilor, otomanilor, francezilor sau britanicilor. Toți și-au lăsat amprenta în acest loc, dar istoria modernă este singură perioada în care insula a devenit un spațiu divizat. După ce au trăit milenii întregi împreună, au ajuns acum separați de o graniță. Pe de o parte este Republica Cipru, în partea de sud, a insulei, cu o populație majoritară de ciprioți greci, iar pe de altă, în partea de nord autoproclamata Republica Turcă a Ciprului de Nord, unde locuiesc etnicii turci. Un stat care pentru restul lumii... nu există, pentru că el nu a fost recunoscut pe plan mondial. Separarea celor două zone a intervenit după războiul interetnic din 1974 ale cărui urme se mai văd și astăzi. Cum se trăiește în țara care nu există, vedeți în continuare într-un reportaj exclusiv Bonton.
Cipru este a treia cea mai mare insulă din Marea Mediterană, după Sicilia şi Sardinia. Un loc binecuvântat, dar şi frământat de conflicte. De-a lungul timpului insula a fost cucerită, vândută sau închiriată, astăzi este divizată.
Cele două teritorii în care este împărţită insula se întâlnesc sau se despart cel mai vizibil aici, în Nicosia. Oraşul este singura capitală divizată din lume, după căderea Zidului Berlinului. În zona centrală, doar câţiva metri despart Occidentul de Orient.
Elena Anghel, director agenţie de turism: Ca și cum ai trece printr o poartă stelară dintr o lume în alta. Exact la fel. Așa este sentimentul meu. Dintr-o lume civilizată și așezată într-o Cuba a Mediteranei.
Ciprul de Nord, „Cuba Mediteranei”
Sudul insulei este ceea ce lumea întreagă numeşte Cipru, locul in care trăiesc ciprioţii greci. "Cuba Mediteranei" este partea de nord, autoproclamata Republică Turcă a Ciprului de Nord, o ţară nerecunoscută pe plan mondial. Elena Eren este ghid turistic, vine din Republica Moldova, și trăieşte aici de 15 ani.
Elena Eren, ghid turistic: Politica este greu de discutat. În vederea mea, ciprioții greci și ciprioţii turci, ei nu au observat cum au pierdut prietenia, ca să spun așa. Pentru că înainte de '74 toți trăiau împreună și erau prieteni și nu era turc sau nu era grec. Era creștin sau era musulman. Și pe urmă după ce s-a încurcat politica, vederile s-au deschis și în ziua de astăzi sper că într-o bună zi s-a rezolvat problema. Și să fie pace.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Yousuf Nidai, preşedintele asociaţiei ghizilor turistici din Cipru de Nord: Mie mi-ar plăcea să locuim împreună, sunt un activist al păcii şi nu îmi plac barierele lumii şi atâţia oameni din Cipru, atât în nord, cât şi în sud, nu îşi mai doresc să trăiască separaţi. Vrem pace. Orice fel de pace. Cum se va întâmpla asta, nu ştiu, ar trebui să îi întrebăm pe politicieni.
Chiar dacă pe bătrâna insulă este astăzi pace, urmele recentului război se văd încă. O plajă vegheată de un tun. Sau, cel mai cutremurător exemplu, Varosha, cartierul închis timp de 44 de ani.
Varosha, orașul fantomă
La începutul anilor '70, Varosha era nu doar cea mai populară destinație turistică din Cipru, ci chiar una dintre cele mai populare din lume. Pe riviera ei de 6 kilometri se plimbau celebrități ca Richard Burton, Elisabeth Taylor sau Brigitte Bardot. În 1974 însă, în conflictul dintre cipriotii greci și cei turci, zona a fost evacuată și a intrat sub controlul forțelor armate turce. De atunci, adică de 44 de ani, nimeni nu are voie să intre aici. Zona a fost îngrădită şi nu este permisă nici filmarea. De aceea Varosha este supranumit acum orașul fantomă.
În Varosha se aflau, pe de o parte, cele mai luxoase hoteluri din Cipru, si pe de altă parte un cartier frumos de case care mai poate fi văzut când mergi pe lângă gardul care împrejmuieşte zona. Pe această stradă, în partea stângă este oraşul fantomă pe care natura îl înghite uşor-uşor. Pe partea dreaptă viaţa se desfăşoară normal.
Şi totuşi convieţuirea ciprioţilor greci cu cei turci mai este posibilă. În Dipkarpaz încă mai trăiesc 250 de etnici greci, cea mai mare comunitate rămasă în nord. Pe de o parte a străzii este cafeneaua turcească, pe cealaltă cea grecească. Oamenii aleg să stea acolo unde este umbră. Iar biserica ortodoxă, una dintre puţinele rămase, şi moscheea se afla aproape una lângă cealaltă. La mică distanţă găsim un restaurant pe malul mării cu doi patroni, unul turc şi altul grec. Pentru faptul că au reuşit să lucreze împreună, aceştia au primit chiar un premiu şi o finanţare. Greutăţile pe care le au sunt legate doar de embargo-ul la care este supus Ciprul de Nord.
Zafer Biler: Embargoul ne afectează. În toate domeniile: turism, economie. Să zicem că cineva vrea să importe ceva din Marea Britanie. Trebuie să plăteşti în plus ca marfa să ajungă în Turcia şi de acolo alţi bani ca să ajungă aici. Nu avem zboruri directe sau transport naval direct.
Legătura Ciprului de Nord cu Turcia este mai mult decât economică şi politică. În ultimii 25 de ani populaţia turcă a devenit majoritară pe acestă parte a insulei.
Yousuf Nidai, preşedintele asociaţiei ghizilor turistici din Cipru de Nord: Dacă ne uităm la populaţia din Cipru de Nord, cea mai mare parte provine din Turcia. Au început să vină aici în 1974 şi încă mai vin, deci formează majoritatea aici, în nord. Al doilea cel mai mare grup, este foarte interesant, este format din oamenii din Turkmenistan. Au venit aici să muncească, sunt foarte harnici, trebuie să recunosc, sunt oameni buni. Iar apoi suntem noi, ciprioţii turci, care formăm al treilea grup de locuitori, suntem doar 65.000. Înainte de 1974 eram minoritate şi la fel suntem şi acum, minoritatea în propria noastră ţară.
Cipru de Nord, un loc încremenit în timp
Această relativă izolare faţă de restul lumii a adus şi un mic avantaj: tradiţiile şi îndeletnicirile vechi s-au păstrat mai bine. Printre ele reţeta de haloumi.
Elena Anghel, director agenţie de turism: Ce are mai prețios în momentul acesta Cipru de Nord, e exact partea aceea neatinsă de om. Nestricată de comercial, neconvertită la a face frumos pentru fotografii. Exact acea parte autentică, frumoasă legată de pământ și de oameni, este ceea ce este mai prețios și desigur de mare și de soare. Există plaje virgine în Cipru de Nord, cum rar găsești în alte locuri, fără să fie hoteluri în preajmă, fără să fie campinguri în preajmă, fără să fie alte surse de poluare. Există ferme de animale, există teren cultivat fără îngrășăminte chimice. Și, în plus, încă există acces la brânză halloumi făcută în casă. Există acces la pâine de casă făcută de oameni în casă și asta este foarte important pentru mine.
Chorek este pâinea tradiţională, pe care orice cipriot din satele din nord o pune pe masă.
Cipru se mândreşte şi cu cea mai veche marcă de vin din lume. Se numeşte Comandaria şi se făcea în locuri ca acesta...
Primele semne ale civilizației umane în Cipru au apărut cu 7000 de ani înainte de Hristos. Pe insulă încă mai pot fi văzute și astăzi teatre române, temple sau biserici vechi.
Unul din lucrurile care te suprind în Cipru este faptul că istoria este peste tot. De exemplu în această aparent banală livadă de pini găsim 6 morminte regale care datează din secolul 2 înainte de Hristos.
Yousuf Nidai, preşedintele asociaţiei ghizilor turistici din Cipru de Nord: Dacă privim insula ca pe un întreg, pe harta istorică, aş spune că 75% din monumentele istorice se află în nord. Mai ales aici, în regiunea Famagusta. Pentru că aici aveau loc pieţele, aici se făceau schimburile.
Zidurile cetăţii Famagusta se păstrează din secolul XIV, din vremea ei de glorie când era administrată de veneţieni. Localnicii spun că aici s-a petrecut tragedia lui Othello și a Desdemonei. Cetatea este unul dintre cele mai vizitate obiective din Cipru de Nord.
Chiar dacă zona rurală este plină de farmec şi de tradiţie, iar vestigiile istorice sunt la tot pasul, cei mai mulţi turişti care ajung în Cipru de Nord vin pentru resorturile all inclusive de 5 stele, de inspiraţie turcească.
Tradiții cipriote
Yousuf Nidai, preşedintele asociaţiei ghizilor turistici din Cipru de Nord: O destinaţie populară este Kyrenia. 80% dintre hoteluri se află toate acolo. Apoi, în această regiune, Famagusta, sunt cam 15%. Iar celelalte 5% sunt împrăştiate peste tot prin ţară. Dar destinaţia principală a celor mai mulţi turişti este Kyrenia.
Elena Anghel, director agenţie de turism: Investițiile în hoteluri cresc de la an la an, de la sezon la sezon. Dacă în zona în care ne aflăm noi acum cu o plajă foarte frumoasă în zona Bafra, sunt doar 3 hoteluri de lanț, în viitorul foarte apropiat vor fi 17.
Bora Ozgen, manager de hotel: Este o viaţă insulară, nu e ca pe continent, nu e ca pe riviera turcească, nu e aglomerat. E o viaţă liniştită atât pentru vizitatori, cât şi pentru locuitori. E o populaţie de doar 500.000 de locuitori şi multe locuri interesante de văzut.
Hoteluri de lux şi sate uitate de lume. Frământări politice şi liniştea unei vieţi insulare. Cipru este o zona a contrastelor, în care poţi sa întâlneşti două lumi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
