Un proiect ASE distruge o casă de patrimoniu
Scandal imobiliar în centrul Capitalei. Un contestat proiect derulat de Academia de Studii Economice distruge casa de patrimoniu a celebrului profesor Nanu - Muscel. Societatea civilă şi Ministerul Culturii au oprit lucrările de şantier, dar Preşedintele Senatului A.S.E susţine că are permisiunea Inspectoratului de Stat în Construcţii pentru a continua lucrările.
Casa părăsită şi degradată, situată între sediul Academiei de Studii Economice şi un club de noapte, a fost, cândva, una dintre bijuteriile arhitectonice ale Bucureştiului. Finalizată în anul 1909, într-un stil compozit, cu elemente Ludovic al XV - lea şi Ludovic al XVI - lea, în maniera arhitectului I.D. Berindey - fiul, clădirea le-a aparţinut profesorului doctor Ioan Nanu - Muscel şi soţiei sale, Mathilda.
Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii: „Casa Nanu - Muscel a fost dintotdeauna, de fapt, ca un spin pentru Academia de Studii Economice! Încă de la construcţie.”
După inaugurarea din anul 1913, oficialii Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, aşa cum s-a numit iniţial actuala A.S.E, au negociat cumpărarea proprietăţilor învecinate, dar Ioan Nanu - Muscel i-a refuzat mereu. Mai mult, când sediul Academiei a fost extins şi construcţia i-a afectat o parte din curte şi un adăpost pentru păsări, medicul s-a adresat instanţei şi a obţinut despăgubiri de 30.000 de lei.
Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii: „Au fost intervenţii, i s-a oferit o sumă foarte mare doctorului Nanu - Muscel ca să renunţe la această casă, ca să primească în altă parte un loc, un teren... El a refuzat şi atunci clădirea ASE-ului s-a construit doar pe segmentul pe care îl cunoaştem astăzi.”
Casa-monument nu a intrat în proprietatea Academiei nici după moartea medicului. La fel s-a întâmplat și cu clădirea secundară dinspre strada Stanislas Cihoschi, unde locuiau şoferul, valetul, bucătăreasa familiei şi câteva surori medicale. Din anul 1938, soţia Mathilda și fiul Ioan au continuat să locuiască în casa de la bulevard. Rectoratul Academiei i-a făcut văduvei o nouă ofertă de cumpărare a clădirii din strada Cihoschi, dar aceasta a refuzat şi a inchiriat-o ambasadei Poloniei. După preluarea puterii de către comunişti, Mathilda Nanu - Muscel şi-a dat seama că i se va confisca o parte din avere. Prin urmare, în aprilie 1947, a anunţat Academia că îi donează clădirea din strada Cihoschi.
Prof. dr. Pavel Năstase, preşedintele Senatului ASE Bucureşti: „După aprobarea donaţiei respective de către Parlamentul României din vremea aceea, Matilda Nanu-Muscel a solicitat Academiei de Studii Economice ca în locul acestei donaţii să primească o rentă viageră de 20 de mii de lei, pe lună. Senatul Universităţii din acea vreme, neavând banii respectivi, a refuzat să plătească şi în mod implicit, donaţia nu s-a finalizat.”
În anul 1948, cu excepţia a două apartamente, comuniştii au confiscat proprietăţile familiei Nanu - Muscel, din Piaţa Romană. Abia la sfârşitul anilor '90, clădirile le-au fost retrocedate moştenitorilor, care le-au vândut, apoi, unor dezvoltatori imobiliari spanioli. În anul 2006, aceştia au iniţiat un proiect imobiliar pe terenul caselor, au obţinut autorizaţie de construire de la Primăria Capitalei, dar au falimentat. Construcţiile Nanu - Muscel, terenul şi proiectul imobiliar au intrat în posesia creditorilor şi au fost scoase la licitaţie. Conducerea ASE s-a înscris, a plătit trei milioane opt sute de mii de euro şi a cumpărat imobilele pe care le-a râvnit încă din anul 1913.
Prof. dr. Pavel Năstase, preşedintele Senatului ASE Bucureşti: „Noi am cumpărat această casă şi terenul din jurul casei în 2013, prin licitaţie, de la firma Proconces, care avea în spate un dezvoltator spaniol, care o cumpărase de la moştenitorii acestei proprietăţi.”
Cu titlul de proprietate în buzunar, cu proiectul arhitectural perfect pliat pe dorinţa Academiei de a-şi extinde sediul actual, rectoratul a demolat clădirea din strada Cihoschi, a săpat fundaţia noului corp imobiliar şi a deschis şantier vast în interiorul şi în exteriorul istoricei case principale din Piaţa Romană.
Prof. dr. Pavel Năstase, preşedintele Senatului ASE Bucureşti: „Această construcţie nouă va avea un parcaj pe trei niveluri în subsol şi s-a turnat deja centura de beton cu pilonii aferenţi, astfel încât să înceapă groapa pentru acest parcaj subteran. Şi construcţia va veni şi se va intra din strada Cihovschi. Va fi o construcţie care se îmbină cu această casă care este monument istoric de clasă B.”
Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii: „Din păcate, partea din spate, anexa care era în spatele casei Nanu-Muscel, a dispărut. De curând, acum, în ultimii ani. Şi aceea era o clădire valoroasă. Ea nu fusese încă clasată monument istoric, aşa cum nici casa Nanu-Muscel n-a fost clasată decât în 2013.”
Proiectul Academiei de Ştiinţe Economice a fost contestat de Guvern şi de foşti miniştri, iar societatea civilă s-a adresat Direcţiei de Cultură a Capitalei şi a inclus imobilul în patrimoniul istoric al Bucureştiului. În tot acest timp, ASE-ul a intrat într-un imens scandal public.
Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii: „ASE-ul a intrat direct, în forţă, în şantier! Sub cuvânt că restaurează clădirea a dărâmat nişte pereţi, a dărâmat nişte planşeuri, a început să introducă nişte tehnologii noi, care nu sunt în conformitate cu restaurarea acestui tip de monumente. Şi, în general, şi-a permis să trateze casa Nanu-Muscel ca o casă de rând din Bucureşti. Şi atunci a fost momentul când am intervenit.”
Roxana Wring, Preşedintele ProDoMo: „Noi am atacat autorizaţia de construire pe care noi o considerăm ca fiind emisă ilegal. Prelungirea s-a făcut fără avizele pe care legea le stipulează. Şi anume, avizul de la Ministerul Culturii. De fapt, această prelungire este nelegală. Ea, de fapt, nu este nici măcar o prelungire. Este o opinie a directorului de la Direcţia de Cultură, care spune că se poate!”
Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii: „E un proiect total absurd! E oribil! E pur şi simplu oribil! Eu am văzut proiectul! Este înfiorător! Adică ar mutila cu totul Piaţa Romană!”
Pe 1 aprilie 2016, fostul ministru al Culturii Vlad Alexandrescu a intrat pe şantierul casei Nanu - Muscel şi i-a înştiinţat pe oficialii A.S.E că păcălesc legea. Inspectorii Direcţiei de Cultură au constatat că angajaţii nu erau avizaţi în domeniul restaurării monumentelor istorice şi că imobilul a fost maltratat. Societatea civilă s-a revoltat, a cerut sprijinul instanţelor de judecată, iar şantierul a fost închis.
Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii: „A venit Inspectoratul de Stat în Construcţii şi a oprit şantierul”
- „Au fost presiuni atunci la adresa dumneavoastră să-i lăsaţi în pace?”
Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii: „Au fost, au fost... De altfel, cred că acest gen de presiune e relativ curent în ceea ce priveşte patrimoniul. Pentru că ştiţi că în România patrimoniul este supus unei presiuni permanente din partea lobby-ului imobiliar, din partea firmelor de construcţii.”
Prof. dr. Pavel Năstase, preşedintele Senatului ASE Bucureşti: „În mod normal, trebuia ca Ministerul Culturii, noi fiind noul proprietar, înainte să o claseze trebuia să ne informeze şi pe noi. Noi n-avem niciun document din partea Ministerului Culturii prin care să ni se spună "Vrem să clasăm!" Sau şi după ce a fost clasată. Noi am aflat din Monitorul Oficial că a fost clasată, după ce noi începuserăm lucrările.”
Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii: ”Este vorba despre intervenţii politice care au împins acest proiect! Şi care a fost aprobat, între ghilimele. Dar nu are toate avizele necesare. E un proiect care şchioapătă serios. Şi eu sper că va fi oprit. Pentru că ar fi o catastrofă să avem o hardughie de sticlă deasupra casei Nanu - Muscel.”
Roxana Wring, președinteșe ProDoMo: „Trebuia să intre în Comisia Monumentelor Istorice, trebuia un studiu istoric azi, nu ăla din 2006, pentru că acuma este monument istoric, deci tot ce s-a întâmplat acolo, noi am considerat nelegal şi ne-am adresat instanţei.”
Conducerea Academiei de Ştiinţe Economice a ripostat public şi, prin intermediul profesorului Pavel Năstase, a precizat că legea nu poate fi aplicată retroactiv.
Prof. dr. Pavel Năstase, preşedintele Senatului A.S.E Bucureşti: „Proiectul ăsta noi îl aveam în construcţie, dacă vreţi, era în lucru în momentul când a venit ministrul Culturii şi ne-a întrerupt. Deja se lucra din luna octombrie 2015 la proiectul de restaurare, de detaliu. Proiectul a beneficiat de două autorizaţii succesive date de Primăria Capitalei!”
Societatea civilă a continuat monitorizarea şantierului. Reprezentanţii asociaţiilor „Salvaţi Bucureştiul" şi „ProDoMo" au cerut permisiunea să intre în interiorul casei Nanu - Muscel, ca să analizeze stadiul lucrărilor, dar constructorul i-a refuzat.
Roxana Wring, preşedintele ProDoMo: „Dacă s-au continuat lucrările după ce a fost suspendat şantierul, da, asta este un act penal.”
Nici jurnaliştilor nu li s-a permis accesul pe şantier. În pofida interdicţiilor, în public au apărut, totuşi, destule fotografii din interiorul unde s-au distrus stucaturi și sobe, s-au furat clanţe din bronz şi candelabre din vremea Regelui Carol I. La exterior, scările din marmură au dispărut, iar multe ferestre au fost sparte ca sa permită ploilor şi zăpezilor să distrugă rapid clădirea. Cu toate acestea, preşedintele Senatului A.S.E susţine că imobilul este pe mâini bune.
Prof. dr. Pavel Năstase, preşedintele Senatului ASE BucureştiȘ În cadrul acestui proiect lucrează specialişti care au atestarea Ministerului Culturii şi care au scos toate modulele care ţin de monumentul istoric, şi sunt inclusiv intrarea, scara de la intrare şi aşa mai departe, sunt depozitate în atelierele firmei care construieşte. S-a lucrat enorm de mult la partea de fundaţie, până s-a adus fundaţia într-o zonă în care casa să nu se dărâme. Pentru că nu poţi să lucrezi la restaurare, dacă fundaţia nu este consolidată.”
Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii: „Cred că aici justiţia trebuie să se pronunţe! Ştiu că sunt asociaţii care au făcut plângeri în justiţie împotriva acestui şantier. Eu mi-am făcut datoria, ca ministru al Culturii, să-l opresc, până la clarificarea judiciară a problemei!”
Din cauza sistării lucrărilor, oficialii instituţiei de învăţământ susţin că trebuie să-i plătească, până acum, constructorului daune de 300.000 de euro. Oficialii A.S.E precizează, totuşi, că au angajat deja un diriginte de şantier expert în reabilitarea patrimoniului şi că au acordul Inspectoratului de Stat în Construcţii, pentru continuarea lucrărilor.
Prof. dr. Pavel Năstase, Preşedintele Senatului ASE Bucureşti: „Putem să dăm în judecată şi pe domnul ministru, putem să dăm în judecată şi Ministerul Culturii, pentru că nu ne-a anunţat că este monument istoric. Dar noi nu vrem să rezolvăm problema în instanţă.”
- „Şi credeţi că societatea civilă implicată în protecţia patrimoniului vă va permite să construiţi această clădire despre care vorbiţi dumneavoastră în imediata vecinătate a casei Nanu – Muscel?”
Prof. dr. Pavel Năstase, Preşedintele Senatului ASE Bucureşti: „Eu cred că aici specialiştii trebuie să-şi spună punctul de vedere, iar aici punctul de vedere al specialiştilor este foarte clar, pentru că avem autorizaţie care este valabilă încă trei ani de zile de acum încolo.”
Cazul este monitorizat de Ministerul Culturii, de societatea civilă şi... face, deja, obiectul unui dosar penal, deschis conducerii A.S.E Bucuresti de către Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Monumentelor şi Patrimoniului din România.
Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii: „Ce vor ei să construiască acolo e hidos! Este ceva înfiorător! D.N.A-ul să ancheteze! Abia aştept să aflu cum stau lucrurile!”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
