Tezaur | Sultana Malu-Roşu, un sit arheologic spectaculos

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Vasul cu îndrăgostiți, o piesă din lut, a cărei vechime depășește 6.000 de ani, a atras atenția unor generații de arheologi. Ce reprezintă, ce a vrut autorul să exprime cu el, este unic în lume? Sunt doar câteva întrebări la care istoricii s-au străduit să răspundă. Departe de a descoperi secretul, noua generație de arheologi îl adâncesc. Și ne dezvăluie o civilizație Gumelnița ce fascinează întreaga Europă.

Muzeul de Istorie din Bucureşti scoate la lumină o lume magică asociată celui mai celebru sit arheologic al momentului: Sultana-Malu Roşu. O aşezare rurală, cu câteva zeci de locuinţe de suprafaţă, de două sau trei camere, incendiate şi abandonate, dezvăluie o civilizaţie avansată pentru momentul ei istoric, acum mai bine de șase milenii. Comunitatea de vânători şi cultivatori de grâne, ţesători, vindecători şi meşteri talentaţi a lăsat dovezi numeroase ale unei culturi complexe. Sunt aproape o sută de ani de când au început săpăturile pe dealurile de la Malu Roşu, iar repetatele descoperiri au transformat situl într-o vedetă a cercetărilor arheologice.

„A fost şi este primul sit arheologic în care s-a făcut o cercetare ştiinţifică asupra ceea ce numim azi cultura Gumelniţa”, spune Cătălin Lazăr, arheolog.

Cele mai multe piese de tezaur din ceramică au fost descoperite aici în anii '80, fie că vorbim despre vasul cu îndrăgostiţi, cel cu lalele sau vasul cu cap de raţă. Dintre toate, vasul cu îndrăgostiţi a atras atenţia şi interesul cercetătorilor. Studiile comparative moderne nu au reuşit să lămurească utilitatea acestuia şi nici împrejurările creării lui. Mai mult, istoricii sunt rezervaţi când vine vorba de atribuirea unui scop religios acestor piese de tezaur.

„Pot să vă spun, nu este un vas unic. Mai există un vas similar descoperit la Hodica, în Bulgaria, mult mai târziu, am impresia că în 2004, vasul, ca shape şi ca dimensiuni, este asemănător. Cele două figurine sunt tot la locul lor, în interior, singurul element care le deosebește este registrul de decor interior. Dacă acesta are nişte romburi, acela are nişte motive liniare. Greu de spus la ce putea fi folosit. Noi, în programul de arheologie experimentală pe care îl desfăşurăm la Sultana începând din 2010 până în prezent, am realizat o replică după Vasul cu îndrăgostiţi”, mai spune Cătălin Lazăr.

Iar rezultatul experimentului a fost suprinzător: niciunul dintre vase nu este modelat cu roata olarului şi, în ciuda aspectului lor sofisticat, sunt extrem de simplu de realizat. Investigaţiile moderne nu au reuşit totuşi să răspundă la câteva întrebări, iar creaţiile arhaice de la Sultana rămân un mister al tezaurului românesc.