Comoara din Senatul României

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cele mai vechi documente din biblioteca Senatului sunt Regulamentele Organice, scrise cu caractere chirilice. Înscrisurile, care stau la baza parlamentarismului în Principatele Române, stabilesc pentru prima dată separaţia puterilor în stat. Puterea executivă aparţinea domnitorului şi Sfatului Domnesc, puterea legislativă era exercitată de Adunarea Obştească, iar Înaltul Divan Domnesc şi instanţele de judecată făceau justiţia.

Discursurile parlamentare ale lui Nicolae Iorga, scrierile şi cuvântările lui Ion C. Brătianu, Regulamentul Senatului din 20 iunie 1939 sau „Legea legilor, pe înţelesul tuturor” sunt alte scrieri păstrate în arhivele Camerei Superioare.

În colecţie şi-a făcut loc şi o carte minusculă de la 1859, tipărită în Bucureşti. E vorba de Convenţia încheiată la Paris în 19 august 1858.

Maria Mihăilă, consilier şef al Bibliotecii Senatului: „Le-am găsit în biblioteca fostă a Comitetului Central şi curios e că nici nu a fost atinsă de carii atâta timp, de la 1859 până acum. Cred că şi hârtia este importantă şi coperta. La vremea respectivă eu cred că a fost tipărită în forma liliput pentru uşurinţa de a fi folosită şi ca o carte de buzunar.”

„O adevărată lecţie de istorie politică oferă citirea oricărui document din biblioteca Senatului. Însă interesant este faptul că uneori ai senzaţia că timpul nici măcar nu a trecut, iar mărturie stau notele politice ale lui Alexandru Marghiloman din 1918. Iată ce nota în 22 iulie: "Toată săptămâna, lucru mult la cameră. Ajungem uşor la 9 seara. Dar puţină solidaritate printre oamenii majorităţii care se atacă între ei pentru nimicuri. La unii s-ar spune aproape părerea de rău de a nu putea face ca liberalii, care traficau cu mandatul lor"”, relatează Raluca Pantea, reporter Digi24.

Cu ironie, Alexandru Marghiloman nota cum mai mulţi senatori au semnat „o curioasă petiţie” prin care cereau să primească „stofă de la minister”. „Puţină cerşetorie, dar mai ales prostie”, a interpretat premierul României din 1918.

Alexandru Marghiloman a fost ales deputat în 1884, iar istoria îl aminteşte ca fiind un orator desăvârşit, elegant şi cu excelente calităţi de politician.

Cărţile, documentele şi legile vechi româneşti din biblioteca Senatului pot fi studiate doar de parlamentari, funcţionari şi alţi demnitari. De anul trecut, când s-au împlinit 150 de ani de la înfiinţarea Senatului, o parte din actele normative constitutive sunt expuse în foaierul sălii de plen.