Germania condamnă Rusia pentru „o încercare masivă” de a împiedica moldovenii din străinătate să voteze la prezidențiale
Germania a condamnat Rusia pentru ceea ce a numit „o încercare masivă şi coordonată” de a-i împiedica pe moldovenii din străinătate să voteze în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Ministrul german de externe a spus că ameninţările cu bombă împotriva secţiilor de votare din oraşele germane arată că Putin „nu se va opri de la nimic”, relatează The Guardian, preluat de News.ro.
Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe a declarat că secţiile de votare din Hamburg, Frankfurt, Kaiserslautern şi Berlin au fost vizate de ameninţări cu bombă, descriind intimidarea drept „total inacceptabilă”.
Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat că manipularea, cumpărarea de voturi şi ameninţările cu bombă împotriva secţiilor de votare moldoveneşti - „chiar şi în Germania” - au vizat „inima democraţiei europene” şi au arătat că preşedintele rus, Vladimir Putin, „nu se va opri de la nimic”.
Remarcile de la Berlin au fost făcute în timp ce liderii europeni au felicitat-o pe preşedinta pro-occidentală a Moldovei, Maia Sandu, după ce aceasta a câştigat un al doilea mandat consolidând aspiraţiile europene ale ţării şi provocând Kremlinului un eşec, notează The Guardian.
Alerte cu bombă la mai multe secţii de vot din diaspora
Autorităţile moldovene au raportat dovezi ale unor încercări de imixtiune în procesul electoral înainte de votul de duminică şi în timpul primului tur de scrutin şi al referendumului privind aderarea la UE, care a fost câştigat cu o marjă foarte strânsă cu două săptămâni înainte.
Acuzaţiile de interferenţă rusă sau pro-rusă, inclusiv atacuri cibernetice asupra secţiilor de votare, transport cu autobuzul al alegătorilor, cumpărare de voturi şi intimidare, au subliniat mizele pentru mica republică ex-sovietică, care a urmat o cale decisiv pro-occidentală sub conducerea Maiei Sandu, încercând să adere la UE, explică The Guardian.
Ministerul de Externe de la Chişinău a declarat că secţiile de votare din Frankfurt, dar şi din Liverpool şi Northampton, în Regatul Unit, au fost vizate de false ameninţări cu bombă „menite doar să oprească procesul de votare”. (Luni, într-o actualizare a situaţiei făcută pentru presă, autorităţile au precizat că ameninţări cu bombă s-au primit la secţiile de vot din Berlin, Hamburg, Frankfurt, Kaiserslautern, Bologna, Paris, Marsilia, Liverpool, Northampton, Madrid, Minsk, dar şi Bucureşti şi Braşov - n.r.)
Curg felicitările pentru Maia Sandu
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a felicitat-o pe Sandu, spunând: „Este nevoie de un tip rar de putere pentru a depăşi provocările cu care v-aţi confruntat în aceste alegeri. Mă bucur să continuăm să lucrăm împreună pentru un viitor european pentru Moldova şi poporul său”.
Într-o declaraţie comună, Comisia şi şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, au lăudat autorităţile moldovene „pentru desfăşurarea cu succes a alegerilor, în pofida interferenţelor fără precedent ale Rusiei, inclusiv prin scheme de cumpărare de voturi şi dezinformare”, adăugând că „aceste încercări hibride au urmărit să submineze instituţiile democratice ale ţării şi parcursul său european”.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat la rândul său că democraţia a triumfat asupra tuturor interferenţelor şi manevrelor: „Franţa va continua să rămână alături de Moldova în parcursul său european”, a promis el pe X.
Cancelarul german, Olaf Scholz, a subliniat și el acest sentiment. „Maia Sandu a condus în siguranţă Republica Moldova prin momente dificile şi a pus ţara pe un curs european. Suntem alături de Moldova”, a declarat el.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că ţara sa salută alegerea europeană a Moldovei vecine. „Moldovenii au făcut o alegere clară - au ales o cale spre creştere economică şi stabilitate socială. Numai o securitate adevărată şi o Europă paşnică şi unită pot garanta fiecărei persoane şi fiecărei familii încrederea de a înfrunta ziua de mâine cu speranţă şi certitudine”, a scris Zelenski, care a şi sunat-o luni pe Maia Sandu şi a invitat-o la Kiev.
Viktor Orban s-a remarcat prin tăcere
Un lider al UE care s-a remarcat prin tăcere imediat după vot a fost Viktor Orbán, notează The Guardian. Premierul ungar i-a înfuriat pe oficialii UE săptămâna trecută când a zburat în Georgia a doua zi după alegerile parlamentare, după ce a felicitat partidul de guvernământ pro-rus înainte ca rezultatele finale să fie anunţate oficial. În primele 12 ore după ce rezultatele alegerilor din Moldova au devenit clare, Orbán nu a făcut niciun comentariu pentru presa internaţională.
Kremlinul a negat că ar fi intervenit în votul moldovenilor. „Respingem cu hotărâre orice acuzaţie că am interveni cumva în acest proces. Noi nu facem acest lucru”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, şi-a prezentat felicitările într-un mesaj care părea să indice alegerile prezidenţiale din SUA de marţi, o cursă care a fost, de asemenea, asaltată de acuzaţii de interferenţă rusă. „În ciuda interferenţei agresive şi masive a Rusiei în alegerile prezidenţiale din Moldova, Maia Sandu l-a învins cel mai probabil pe favoritul Moscovei”, a scris Tusk pe X înainte de anunţarea rezultatelor finale ale alegerilor. „Să sperăm că această tendinţă va continua în următoarele zile şi luni şi în alte ţări”, a adăugat Tusk.
Moldova şi-a depus cererea de aderare la UE în martie 2022, la doar câteva zile după ce Ucraina şi-a anunţat intenţia de a deveni, la rândul său, stat membru al UE, în urma invaziei la scară largă a Rusiei. Ambele ţări au primit statutul de ţară candidată la UE în iunie 2022, în cadrul unui proces accelerat.
În perioada premergătoare primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, Comisia Europeană a propus un plan de creştere de 1,8 miliarde euro pentru Moldova, cu scopul de a dubla dimensiunea economiei moldoveneşti în următorii 10 ani. Planul leagă ajutorul financiar (subvenţii şi împrumuturi ieftine) de reforme, dar trebuie încă să fie aprobat de statele membre ale UE şi de Parlamentul European, un proces care durează cinci sau şase luni, menţionează The Guardian.
Siegfried Mureşan, eurodeputatul român care va conduce discuţiile din partea Parlamentului European cu privire la planul de creştere a Moldovei, a promis că UE va adopta legislaţia cât mai curând posibil „astfel încât să poată permite investiţiile necesare pentru a ajuta ţara să se modernizeze şi să fie pregătită pentru aderarea la UE”. El a descris rezultatul alegerilor drept „o victorie pentru cetăţenii Republicii Moldova şi o înfrângere pentru Federaţia Rusă”.
Editor : A.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
