La ora actuală, nimeni nu ar trebui să sufere de acnee, iar mitul conform căruia acneea e un dat, pentru că avem adolescență sau pubertate și vom scăpa de acnee abia la 21 de ani ar trebui înlăturat, spune dr. Cătălin Popescu, medic primar dermatolog.
Orice copil care are două-trei coşuri ce nu trec în șase-opt săptămâni şi care tind să se facă din ce în ce mai multe, iar fața devine din ce în ce mai roşie, mai inflamată poate să aibă acnee, explică dr. Luminiţa Marinescu, medic primar dermatolog.
Este adevărat, însă, că odată cu pubertatea apar şi coşurile.
Cum apare acneea. Greșeli frecvente
Pe de o parte, celulele care tapetează porii pielii sunt mai aderente între ele şi se exfoliază mai lent şi atunci diametrul porilor pielii tinde să fie mai îngust. Pe de altă parte, există o creştere a cantităţii de sebum determinată de factorii hormonali specifici pubertăţii şi avem o cantitate mai mare de sebum care se strecoară mai greu printr-un orificiu mai îngust. Sebumul stagnează, stagnând favorizează dezvoltarea unor microbi din flora normală a pielii şi această modificare a pielii produce leziunile roşii, dureroase şi pustulă, aşa-zisul cap purulent, arată dr. Cătălin Popescu.
Prima greşeală în tratarea acneei este aceea că vizita la medicul specialist este amânată. Sunt studii care arată că între debutul acneei şi momentul când persoana consulta un medic trece mai mult de un an şi în timpul asta, faci tot felul de lucruri după ce îţi spun unii alţii sau după ce ai citit tu, atrage atenția dr. Popescu.
Majoritatea persoanelor care își descoperă un coș au tedința de a-l stoarce. Este o altă greşeală pe care o fac mulţi dintre adolescenţi. „Este o greşeală importantă, pentru că poate duce la apariţia a noi şi noi leziuni, dintre care unele pot să lase cicatrici inestetice, handicapante pentru toată viaţa”, avertizează dr. Luminița Marinescu.
De asemenea, folosirea de produse neadecvate, ideea că fondul de ten sau corectoarele pot să fie un tratament al acneei, adică tendinţa de a face camuflaj în loc să tratezi leziunile, este unul dintre obiceiurile defectuoase întâlnite frecvent. „Produsele cosmetice pot să aibă grăsimi care să obtureze porii şi să contribuie la amplificarea coşurilor”, explică dr. Mihaela Leventer, medic primar dermatolog.
Ce-i de făcut?
Conduita corectă este folosirea unui produs de curăţare cu indicaţie în acnee. Este cererea ajutorului în momentul în care vezi că leziunile se înmulţesc şi nu le laşi să ajungă să îţi influenţeze calitatea vieţii, să te facă să te simţi prost din cauza lor şi imediat ce vezi că mai mult de patru-cinci leziuni pustuloase există pe faţă, este bine să rogi părinţii să te ducă la medic pentru că, din fericire, tratamentul medical al acneei este susţinut de stat, este tratament gratuit şi este deci foarte accesibil, spune dr. Marinescu.
„Lucrurile s-au schimbat. Părinţii nu pot să aştepte ca acneea să se vindece de la sine, pentru că pe vremea lor aşa se întâmpla. Lucrurile au evoluat şi sfatul nostru este că în situaţia în care copilul sau adolescentul are acnee, părintele să ia decizia să îl ducă la medicul dermatolog”, arată dr. Mihaela Leventer.
În plus, vizita la medicul dermatolog înseamnă un tratament individualizat.
Medicul dermatolog Mihaela Leventer este preşedintele Societăţii Române de Medicină Estetică şi Dermatologie Cosmetică şi Chirurgicală, iar împreună cu alţi specialişti au desfăşurat o campanie de informare în şcoli, pentru a demonta miturile legate de acnee şi legendele perpetuate de la generaţie la generaţie.
„Un tânăr ne-a întrebat dacă acneea apare atunci când se îndrăgosteşte şi l-am asigurat că atunci dispare. Au fost drăguţi copiii, au fost inteligenţi, sunt o generaţie avidă de informaţie corectă”, asigură dr. Leventer.
„Se credea , cu mult timp în urmă, că dacă te speli foarte des îţi trece acneea, s-a dovedit că nu este o boală a nespalarii. Sigur că recomandăm măsuri de igienă curente, spălatul face parte din viaţă noastră, însă exagerarea poate să usuce pielea şi să agraveze o erupţie”, spune dr. Leventer.
Cam 80% dintre noi am avut în viaţă cel puţin un episod de acnee, iar dintre consultaţiile dermatologice acordate tinerilor cam 60-80% sunt pentru acnee. Dintre aceștia, din fericire, doar un sfert fac acnee în formă mai severă, care necesită controale şi tratamente îndelungate, uneori câţiva ani, spune și dr. Luminița Marinescu.
Dacă peste perioada de pubertate nu se poate trece, există o altă modalitate de prevenţie în cazul acneei: alimentaţia. O mulţime de studii susţin că o alimentaţie bazată pe fast food, grăsimi, lapte, pâine albă, dulciuri şi băuturi carbogazoase favorizează apariţia acneei, aşa că încercaţi să le evitaţi sau cel puţin să nu le consumaţi în exces!