Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, este invitat la Interviurile Digi24.ro, unde va răspunde la întrebările jurnalistului Alexandru Rotaru.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
- Va crește salariul minim? Nu pot confirma pentru că nu au fost terminate discuțiile cu mediul de afaceri și acest lucru va fi anunțat de premier, ministrul finanțelor. Azi dimineață am fost la reprezentanții IMM-urilor care au făcut din nou Carta Albă a IMM-urilor. Face o radiografie a nevoilor lor. Există discuția despre taxe și impozite. Vestea salariului minim este o veste bună. Mediul de afaceri are o preocupare din reținerea forței de muncă calificate în România și atunci soluția creșterii salariului este una dintre măsurile pe care le pot lua. Va avantaja lucrătorul că va avea venituri mai mari.
- Creșterea salariului minim e o povară pentru firme. Mulți nu o duc. Știm care este valul de falimente după creștere? Este un mit fals. Am văzut statistici. În România se arată foarte clar că rezultatele concrete ale unor măsuri nu au fost cele anticipate. Era mitul că vor dispărea locuri de muncă, din contră, efectul a fost de creștere a acestora. Trebuie să avem o imagine de ansamblu.
- Colectarea de taxe și impozite rușinoasă. 27% a fost o formă maximă, față de 40% media europeană. Stăm foarte rău. Este o necesitate creșterea salariului minim, cu atât mai mult cu cât în Europa se discută despre creșterea salariului minim pe economie la valoarea de 60% din salariul mediu.
- Cu 3300 de lei din septembrie nu vă temeți că duceți economia în subteran? Nu cred acest lucru, cred că măsura este una care va fi îmbrățișată. Au o provocare foarte mare prin libera circulație în Europa.
- 4500 de lei salariul minim în construcții. E un lucru pe care constructorii au spus că pentru ei e un lucru fezabil. În construcții salariul a crescut accelerat față de celelalte, pentru că avem fondurile europene, care vin și sprijină dezvoltarea proiectelor mari de infrastructură în România, atunci ai nevoie de forță de muncă calificată și nu ai opțiunea decât să-i aduci pe cei foarte calificați și care au fost plecați în afară. Marii constructori au reușit să aducă și oameni calificați din afară, pentru că nu rămân pe salariul minim. Cei performanți au salariul net comparabil cu cel din afară. Vor fi aproape de familii. Este o discuție pe care am avut-o cu marii constructori.
- Se reduc facilitățile pentru construcții. Este vorba despre excepții pe care le au diverse categorii socio-profesionale azi în România la Codul Fiscal sau de diverse praguri de PFA sau alte facilități fiscale. Toate însumează probabil peste 64 de miliarde pe an. România nu-i încasează. Cei care se uită la finanțele și credibilitatea României nu înțeleg de ce avem acest tip de fiscalitate cu foarte multe excepții. Excepții nu introduc echitate. Echitabil ar fi să fim taxați cu toții la fel. Construcțiile reprezintă peste 6% din PIB. Dacă ne uităm pe datele INS, zona construcțiilor a fost dinamică cu potențial de creștere și a susținut creșterea economică a României. Discuțiile cu constructorii au fost în special pe partea de CASS, pentru că logica este dată de faptul că ne dorim infrastructură mai bună și serviciile pe care statul trebuie să le păstreze pentru cetățeni. Dacă nu plătim CAS, și aproape un sfert din forța de muncă activă din România, nu plătește CASS, înseamnă că acel fond pentru Sănătate și spitale nu e alimentat iar dezvoltările pe care le avem azi din punct de vedere al infrastructurii, în momentul în care vine și prestează acel serviciu, nu va avea.
- Salariul constructorilor va fi mai mic, dacă 4500 de lei sunt brut și plătesc CASS. Dacă vii cu costuri suplimentare și îi scoți din acel contract pe care îl au, trebuie să găsești soluții pentru ambele părți. Atunci s-a vorbit de un pachet de măsuri, astfel încât companiile să poată să treacă peste un anumit hop printr-o redistribuire mai echitabilă a unor surse de venit cum este aceasta pentru sănătate. Există un dialog cu constructorii pentru a găsi o formulă prin care să-i putem sprijini, astfel încât într-adevăr presiunea pe companie să fie suportabilă.
- Încercați să convingeți companiile să plătească CASS din bani proprii? CASS este în sarcina angajatului, nu al angajatorului. Compania plătește. Nu spun că este voluntară contribuția angajatului, ci că va fi o regulă echitabilă și corectă și care ține de solidaritate pentru toți. Finalitatea va fi în momentul în care va fi comunicat oficial pachetul de ministrul finanțelor și premier.
- Ce mai conține pachetul? Sunt multe discuții. Încercăm să găsim un echiliru, astfel încât să putem redistribui corect în societate veniturile, astfel încât serviciile statului să fie de calitate iar companiile să poată rezista. Nu este o concluzie în acest moment asupra niciuneia dintre aceste taxe.
- Se ia în calcul eliminarea scutirii de la plata impozitului pe venit pentru IT? Nu știu, nu am auzit de așa ceva. Domeniul este unul care are o anumită specificitate. Nu ai ca în construcții buldozerul, excavatorul, cilindrul compactor. IT-istul poate pleca foarte ușor oriunde în lume. Există o mult mai mare flexibilitate. Sunt 200.000 de IT-iști. Reprezintă pete 6% din PIB. Iar construcțiile sunt la 6,2% din PIB, unde lucrează cel puțin de 3 ori mai mult.
- Statul se teme că prim eliminarea acestei facilități, ei vor pleca. Facilitatea și-a arătat în creșterea economică impactul, că aici sunt discuții cu reprezentanții IT-iștilor din România referitoare la pachete pe care pot să le folosească. În România sunt și altfe fenomene în zona IT-ului, de ocolire a celor 10%. Acolo trebuie probabil o mai mare atenție.
- Mulți din mediul de afaceri au spus că înțeleg că la un moment dat trebuie să facem un efort împreună, pentru că există procedura de deficit excesiv creată mai demult. În momentul în care există un echilibru în măsură și simți că toată lumea este solidară și că suntem cu toții în acest efort, lucrurile devin mai ușor de înțeles. Au spus că dacă statul român face acest efort, și noi suntem de acord să facem unul. Va face și statul un efort. Veți vedea măsuri de echilibrare, astfel încât statul să fie solidar cu mediul de afaceri. Poate e momentul să mai demantelăm din mitul că statul gras stătea pe umerii antreprenorului slab. De multe ori n-are bază reală.
- Ce riscă România dacă nu se încadrează în deficitul pe care l-a promis? Suntem în procedură de deficit excesiv pentru că am ajuns pe un vârf la începutul pandemiei de 9%. Din păcate, faptul că ne-am împrumutat foarte mult și avem acel deficit care ne costă intrând în procedură, am risipit banii. Nu am făcut ceva foarte bun, în sensul de a investi în economie ca după aceea să producă alți bani. Dacă nu ne încadrăm în ținta de 4,4%, există riscul de a pierde fondurile europene. Vorbesc de PNRR. Trebuie să revenim pe un trend descendent referitor la împrumuturile pe care le facem.
- Creșterea TVA? Nu am informații despre asta. Din contră, l-am auzit pe Marcel Ciolacu vorbin de cota de TVA de 19%, despre cea de 9%, despre anumite cote de 5%, cum este cea pe ambarcațiuni de lux, unde spunea „care ar fi rostul?”. Cetățenii, mai ales cei vulnerabili, au o foarte mare nevoie și i-ar ajuta foarte mult o taxă de 5% pe ambarcațiuni de lux. Nu-i încălzește. Cei care nu au venituri mari și sunt obligați să-și ia medicamente scumpe, creșterea TVA nu are niciun sens.
