Ziua Regalității. Drumul lui Carol I până la București, o călătorie de 11 zile istovitoare și periculoasă
După ce a acceptat propunerea poporului român de a veni la Bucureşti pentru a prelua conducerea ţării, prinţul Carol de Hohenzollern Sigmaringen a plecat de acasă, de la castelul său de lângă Dusseldorf, în după-amiaza zile de 29 aprilie 1866. A călătorit în cea mai mare parte a drumului cu trenul, dar i-au trebuit nouă zile pentru a ajunge în România, timp în care a trecut prin Zurich, Viena, Bratislava, Pesta şi Timişoara. Voiajul a fost nu numai istovitor, ci şi plin de pericole: Prusia, ţara natală a lui Carol era pe picior de război cu Austria, pe care fusese nevoit s-o traverseze dintr-un capăt în altul. A călătorit sub numele fals de Carol Hettingen, dându-se drept negustor care mergea la Odesa cu afaceri.
La Turnu Severin, Carol a pus pentru prima oară piciorul pe pământ românesc. A călătorit vreme de nouă zile incognito pentru că exista pericolul să fie arestat de austrieci. A ajuns aici în după-amiaza zilei de 8 mai 1866 şi a plecat spre Bucureşti unde a ajuns două zile mai târziu.
Singurul mijloc de transport în România era trăsura, iar prinţului i-au trebuit aproape douăsprezece ore pentru a ajunge de la Turnu Severin la Craiova. Traversarea Jiului a fost o adevărată provocare - peste râu nu exista niciun pod, doar o plută şubredă pe care cei care-l însoţeau au fost nevoiţi s-o repare pe loc pentru a putea traversa.
De la Turnu Severin, Carol a pornit într-o trăsură trasă de opt cai spre Bucureşti. În principate nu existau căi ferate sau trenuri. A călătorit toată noaptea, fără oprire, iar dimineaţa, pe la 6.30, a ajuns la Craiova unde a fost întâmpinat de o mare mulţime de oameni care aflaseră deja prin telegraf de sosirea prinţului în ţară.
La Craiova, prinţul le-a ţInut oamenilor o scurtă cuvântare în limba franceză, a luat un mic dejun pe fugă şi, după trei sferturi de oră, a pornit mai departe spre Capitală.
Era deja 9 mai pe la orele amiezii când trăsura care-l ducea pe carol spre Bucureşti a ajuns la Slatina. Prinţul călătorea neîntrerupt de 16 ore, plecase din Turnu Severin pe la 8.00 în seara precedentă şi ajunsese la Craiova la 6.30. „Dincolo de Craiova alergarea nebună începu peste câmp", îşi notase Carol în memoriile sale. „Drum bătut nu era, trăsura trecea drept peste câmp", mai scrisese el.
La Slatina, prinţul a avut parte de o primire şi mai pompoasă decât cu câteva ore mai devreme la Craiova. Populaţia se adunase de pretutindeni şi se grămădise pe ambele maluri ale Oltului pentru a-l primi cu aclamaţii pe tânărul domnitor.
La Slatina, Carol a primit în audienţă autorităţile orăşeneşti, apoi a luat prânzul într-o casă particulară şi a plecat mai departe. Nu avea vreme de zăbovit, mai avea încă drum lung până la Bucureşti.
Înainte de înserat, pe la ora 18, cortegiul domnesc ajunge la Piteşti. Carol şi Brătianu nu mai călătoreau singuri, erau escortaţi de două plutoane de dorobanţi, de nenumăraţi călăreţi şi de un şir nesfârşit de trăsuri. La Piteşti, aceeaşi primire însufleţită din partea autorităţilor oraşului şi a populaţiei: au fost înălţate arcuri de triumf, s-au ţinut cuvântări, muzică de fanfară, covor de flori. Aici, Carol ia primul contact cu guvernul de la Bucureşti: îi veniseră în întâmpinare ministrul de Externe, Ion Ghica, şi unul din cei trei membri ai locotenenţei domneşti, generalul Golescu.
Pe o tavă de argint, primarul Piteştiului i-a oferit prinţului pâine şi sare, iar fetele, îmbrăcate în alb, presărau flori în calea sa. Carol a fost invitat să înnopteze la conacul familiei Golescu aflat în apropiere.
Era seara zilei de 9 mai 1866. Afară aproape se înnoptase, când Carol a ajuns la moşia boierilor Goleşti, aflată la o oră de mers cu trăsura de oraşul Piteşti. Se făcuseră deja 24 de ore de când prinţul călătorea neîntrerupt, era ostenit, aşa că a decis să-şi continue drumul spre capitală a doua zi dimineaţă. După cină s-a retras la o mică şedinţă de guvern alături de cei doi miniştri veniţi din Bucureşti să-l întâmpine, generalul Golescu şI Ion Ghica. Aici a semnat Carol primul act oficial în calitate de şef al statului român: graţierea mitropolitului Moldovei, Calinic Miclescu, care fusese condamnat pentru că pornise la Iaşi o revoltă împotriva unirii Principatelor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
