RAPORT DE ȚARĂ. Sălaj: școli fără apă curentă în antiteză cu licee foarte bine dotate 

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Primarul din Constanța cere controale în 5 școli, pentru a verifica vizele de flotant

Avarie majoră în Craiova. Peste 100.000 de oameni au rămas fără apă și căldură, în timp ce activitatea Uzinei Ford a fost sistată brusc

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Pereţii din scândură adăpostesc toaletele pentru cei 150 de elevi de şcoală primară şi de grădiniţă din satul Mal II. Şcoala a fost construită în urmă cu opt ani, dar nici acum nu are apă. Dacă în clase pare să existe strictul necesar pentru copii, grupurile sanitare zici că sunt din altă lume.

Standardul e departe de a fi civilizat. Copii de nici 4 ani se spală pe mâini la o chiuvetă improvizată. Nu fac risipă, apa e preţioasă. Bidonul albastru se umple dimineaţa şi trebuie să ajungă toată ziua. De ani de zile, învăţătoarele şi educatoarele aduc apă de la câţiva kilometri depărtare.

„Avem un proiect cu privire la o aducţiune de apă, avem nădejde că anul ăsta o să-l finalizăm. Primul obiectiv va fi şcoala”, a spus Daniel Ţârlea, viceprimarul comunei Sîg.

Coborâm dealul şi ajungem în comuna mamă. Școala din Sîg. E mai bine dotată, are utilităţi, dar elevii abandonează şi rămân cu mediile neîncheiate. În fiecare an, clasele sunt tot mai goale. Și asta nu e singura problemă.

„Avem două maşini pentru transport şcolar, dar avem nevoie de încă o maşină”, spune Ileana Rodica Burlea, directoarea şcolii din Sîg.

Prăpastia între dotările şcolilor de la sate şi cele din oraşe există şi în Sălaj. În antiteză cu unităţile de învăţământ care nu au uşi la toalete sau apă potabilă sunt colegiile naţionale din Zalau. La „Mihai Viteazul”, spre exemplu, liceeni beneficiază de aparatură de sute de mii de dolari donată de o firmă privată din zonă.

Anul trecut, Sălajul a avut o promovabilitate de 40 % examenul de Bacalaureat. Doi dintre elevii din judeţ au reuşit să ia nota zece pe linie.

Alarmant este, însă, că numărul de absenţe creşte de la o lună la alta.

„Absenţele acestea apar la elevii de liceu şi la elevii din mediul rural, din mediile acestea defavorizate”, explică Gheorghe Bancea, inspector şcolar general în judeţul Sălaj.

Într-un top al judeţelor, la sistemul de educaţie Sălajul se afla pe locul 19 în ţară.