RAPORT DE ȚARĂ. Pilonii turismului ieșean: religios și medical

Timp de o săptămână, în luna octombrie, pelerini veniți de peste tot din țară stau la rând chiar și câteva zile ca să rostească o rugăciune la căpătâiul Sfintei Parascheva.

„Mai mult de un milion de oameni în unii ani vin și se închină sau participă la slujbele care se oficiază în Catedrala Mitropolitană”, afirmă arhimandritul Dosoftei, eclesiarh al Catedralei Mitropolitane.

Pentru cei care nu cunosc decâtviaţadelaoraş, o incursiuneînsatele româneştiechivalează cu o expediţie inedită.

Votează-ți județul și comentează pe forum în secțiunea specială „Raport de țară”

„Avem o colaborare cu o agenție de turism din Germania care aduce turiștitocmaicasă-i ducă să locuiascălațară, să meargă săvadă cumarată ostână în realitate, să se plimbe cu căruța”, spune Anca Zota, coordonator la Centru de Informare Turistică Iași.

Autoritățile mizează pe turismul patriarhal

Mizând pe extravanganțele vesticilor,primariidin Iași au gândit și chiar au câștigat proiecte europene pentru înființarea unor centre de informare turistică.LaStolniceni-Prăjescu, de exemplu, pânălavarăvafi construit un astfel de centru de primire a turiștilor, iarinvestiția este de aproape 200.000 de euro. „Acum toată lumea o să zică ce-i trebuialaStolniceni-Prăjescu un centru de informare turistică.Zonanu-i chiar din punct de vedere turistic nemaipomenită, dar e începutul”, declară Costel Uigeanu, primarul localității Stolniceni-Prăjescu. Și localnicii din Stolniceni-Prăjescu au dificultăți în arecomandaun traseu turistic prin împrejurimi. „Îi frumosvaraașa pe dealul acesta înfloresc salcâmii. Agricultură bună, se ocupă oamenii de zarzavaturi. Numai zarzavaturi vezi când trecivaraaşa, ceapă, morcov, pătrunjel”, spune o localnică. Bachiar oamenii vor să îi facă pe orăşeni să înţeleagă de ce e important nu doar să vorbească despre gustul roşiei româneşţi, dar să şi cumpere marfă autohtonă. În comuna unde există şi o importantă minoritate de ruşi lipoveni în fiecare curte este câte un solar de legume. „Dacăîn90 camînjur de 90% dintre lipoveni se ocupau cuagriculturăacum am curajulsăvaspuncăseocupănumai 30%. Foartemulţitineriau plecatşicu aceste impoziteşitaxevăspuncăosămâncăm100% legume din import”, spune Ciprian Nechita, un legumicultor. Și propunerile pentru petrecerea timpului liberînzonănu se opresc aici. O plimbare pe înserat, pe ulița „3calici” te poate face să uiţi de grijile traiului stresant delaoraș. „După comunism s-a ridicatcasălângăcasă, s-a aglomeratstrada.Eraostrăduţăîngustăşidenumireaera„3călici” a fostşiacuma tot „3călici”arămas. Îimaibogată acuma că au fost în străinătate, au câștigatbanimaimulți,maieuroi”, spune un locuitor al comunei.

Localnicii se promovează cu ospitalitatea

Moldova estefaimoasăpentru biserici și mănăstiri iar lăcaşul de cult din comună poate fi unul dintre obiectivele despre care voraflaturiştiidupă ce cevadeschidecentrul de 200.000 de euro.

„Conform tradiţieicamaitoate bisericile din Moldovasuntatribuite lui Ștefan celMare.Suntcontroverseînaceastăprivinţă. Istoricii nu s-aupusîncăde acord”, afirmă Constantin Cașeru, profesor de istorie.

Pe orază de aproape 20 de kilometri în zonă nu există nici măcaro pensiune, dar oamenii dinsatsuntospitalieri.

„Turiştiisăştiţi găsesc dinparteaoamenilor obunăprimireînsensul, o găzduiredacăesteieftină, omasănaturală,plăcutăşio conversaţie cu preotul, profesoriişigospodariisatului”, declară Gheorghe Miron, viceprimarul localității Stolniceni-Prăjescu.

Încazulîncare nu vor convinge turişticămerităsăinvesteascăpentru a redescoperi traiul patriarhal, lipsit de griji, conducerea primăriei are posibilitateacaîndoi ani să schimbe destinaţia Centrului de Informare Turistică.