RAPORT DE ȚARĂ. Investiţiile imobiliare au dezvoltat judeţul Ilfov în ultimii cinci ani

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Să aibă o casă la marginea Capitalei este visul multor români. Judeţului Ilfov a trecut de la titulatura de sector agricol de pe vremea comunismului la cea de cartier de lux al Bucureştiului, în perioada de boom economic. Investiţiile imobiliare au transformat lanurile de porumb în blocuri de sticlă. În ultimii ani mii de case, şi clădiri de birouri au fost construite în comunele de lângă Bucureşti, iar acestea au căpătat, datorită dezvoltării, statut de oraşe.

Aglomeraţia din Capitală şi companiile care şi-au mutat sediile în celebrul cartier Pipera i-au convins pe mii de bucureşteni să îşi facă buletin de Ilfov. Ilfovul ar fi ajuns din urmă Bucureştiul ca număr de locuinţe dacă nu ar fi venit criza, spun analiştii imobiliari.

Daniela şi Ştefan au plătit 80.000 de euro pentru un apartament într-un bloc nou. În Capitală i-ar fi costat mai mult dacă ar fi vrut acelaşi confort. Mai au puțin de lucru cu amenajarea interiorului, dar până îl vor mobila, îl vizitează aproape zilnic.

„Cu preţul pe care puteam să-l dăm în oraş, am dat aici, putem să ne cumpărăm şi maşini, să ne mobilăm apartamentul şi mai rămânem cu nişte bani”, spune Ștefan Cenușă.

Planurile pe care Daniela şi Ştefan şi le fac în livingul spaţios ţin mai mult de faptul că depind de maşină, că supermarketul este departe şi că blocul în care stau a intrat în insolvenţă. Dezvoltarea Ilfovului a rămas în mare parte la stadiul din 2008 din cauza crizei imobiliare, iar multe ansambluri au fost preluate de bănci şi stau şi acum goale sau neterminate.

„Dacă trendul boomului imobiliar s-ar fi extins aşa cum era el în 2008-2009, acum aveam blocuri, case, ansambluri rezidenţiale mult după Centura Capitalei”, este de părere Gabriel Borcin, agent imobiliar.

În sudul Bucureştiului, Elena Ion își construiește casa pe care o visează de șapte ani, de când a investit înteren. A cheltuit până acum 60.000 de euro şi spune că a venit în Ilfov ca să aibă mai mult spaţiu.

„M-am săturat de băile mici. Sunt apartamentele făcute pe vremea lui Ceauşescu care sunt făcute foarte micuţe. S-au făcut foarte multe sacrificii, dar eu cred că vom fi fericiţi aici”, spune Elena.

Există însă şi reversul medaliei. Zeci de case sunt scoase la vânzare în fiecare comună din Ilfov de către băncile care le-au executat silit sau de către proprietarii care nu au mai avut bani să le finalizeze.

În Chiajna, adică în vestul Capitalei, dezvoltatorii par că nu au auzit de criza imobiliară şi anunţă proiecte grandioase.

Ieftinirea terenurilor a fost primul pas în decizia dezvoltatorilor de a investi 60 de milioane de euro pentru a construi 3.000 de apartamente.

„Dacă în 2008, în plin avânt economic, aveam un preţ de aproximativ 200 de euro pe metru pătrat, ulterior în 2009-2010 în blocaj al tranzacţiilor a scăzut la 50 de euro, ca ulterior să crească iarăşi. acum având preţuri afişate între 60 şi 120 de euro în funcţie de cât de aproape eşti de utilităţi”, explică Dragoş Nichifor, analist imobiliar.

Pe dezvoltatori, un metru pătrat construit îi costă 350 de euro, iar atunci când vând locuinţa cer 500 de euro pe metrul pătrat. O afacere bună, chiar şi în criză, însă cele mai mari probleme le au proprietarii care au cumpărat case supraevaluate şi fără un minimum de confort.

Pentru bucureştenii care s-au mutat de la bloc la casă, lipsa canalizării sau a drumurilor asfaltate nu a fost o piedică prea mare.

În ultimii 20 de ani, populaţia judeţului Ilfov a crescut cu 30%, până la aproape 400.000 de locuitori. Este a doua cea mai mare creştere din țară, după judeţul Timiş.

Dezvoltarea economiei datorita aeroportului, spațiilor industriale și investitiilor în imobiliare au făcut ca economia Ilfovului să aibă un PIB de aproape patru miliarde de euro, iar cifra de afaceri să plaseze județul pe locul 12 național.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.