RAPORT DE ȚARĂ. Infractructura, o eternă provocare pentru județul Iași

Pentru cineva care vine din vestul ţării, o zi petrecută în Iaşi înseamnă două zile pierdute pe drum. Mai puțin decât i-ar trebui să ajungă în vreo altă țară din Europa. Iar fiecare an care trece fară autostrada care să lege Moldova de Ardeal, fără aeroport cu adevărat internațional, care să aibă mai mult de o cursă externă și drumuri judetene decente înseamnă pentru Iaşi stagnare economică.

Pentru un străin abia ajuns în Iași, magia orașului romantic dispare chiar din centru. Traficul in condiții decente, al unui oraș ce râvnește la eticheta de capitală culturală europeană, nu este însă de actualitate pentru Iași, ci de perspectivă.

„Nu avem o infrastructură foarte bună, acum cel puțin, dar până în 2020, lucrurile cu siguranță vor arăta altfel. Reușim să punem pe tapetul Europei un bagaj, un patrimoniu cultural cu care putem sta mândri în fața oricărui oraș”, explică Mihai Chirică, viceprimarul Iașiului.

Nu sunt bani pentru lucrări noi

Iașiul e un loc încărcat de istorie, cultură și spiritualitate, dar nu e ușor să te convingi cât de generos a fost trecutul cu acest oraș. Pentru cei veniți din celălat capăt al țării e ca și cum ar traversa Oceanul. Au nevoie de o zi întreagă doar ca să ajungă aici.

„Pe șosea, Clujul, Timișoara, Constanța sunt destul de dificil de atins, iar pe calea ferată tocmai s-a anunțat o scumpire a biletelor pe Intercity de la Iași la București de exemplu”, spune Florin Barhălescu, manager agenție de turism.

„Nu avem atât de mulți bani încât să ne apucăm de lucrări noi de reparații, asta pentru că sunt foarte scumpe, sunt peste 10 milioane de euro în valoare fiecare traseu, nu vor putea fi abordate decât prin proiecte europene și deja noi avem două proiecte scrise, pregătite pentru a fi depuse începând cu 2014”, a explicat Cristian Adomniței, președintele Consiliului Județean Iași.

Pierde investitori

O vizită în lumea satului, cu drumuri din pământ, arată că oamenii ajung și acum dintr-un loc în altul la fel ca bunicii lor, odinioară.

Dar ca să asfaltezi ulițe, trebuie să ai în primul rând infrastructura urbană la standarde decente. Orașul pierde constant investitori pentru care acum vestul e un mediu mult mai bun pentru afaceri.

„Nu avem legăturile foarte bune pentru ca un om de oriunde din Europa să se scoale dimineața și seara să ajungă iarăși în patul lui, rezolvând toate problemele pe care le avea de rezolvat pentru a porni o afacere”, spune Gheorghe Pleșu, președinte Asociației Oamenilor de Afaceri.

Votează-ți județul și comentează pe forum în secțiunea specială „Raport de țară”.

Dar puține companii acceptă să opereze de pe Aeroportul Iași din cauză că pista mult prea deteriorată nu permite aterizarea unor aeronave de mari dimensiuni.

„Segmentul de piață, economic, buisness cere Londra, cere Paris și locații din Germania pentru că sunt companii multinaționale care au filiale în Iași și își doresc să aibă multe legături directe”, explică Raluca Filip, coordonator marketing Aeroportul Iași.

Din cauza infrastructurii deficitare, investitorii au început să ocolească Iașiul, iar cei care se încumetă să facă performanță sunt pe cont propriu.

„Dacă la început am avut o mică speranță din partea Consiliului Județean și din partea Guvernului României că vor înțelege că pentru a crește PIB-ul trebuie să facă investiții, ca să producă, am renunțat dat fiind, hai să spunem, termenul de obtuzitate”, spune profesorul universitar Vasile Astărăstoae, rector UMF Iași.

Are cea mai bogată universitate din țară

UMF Iași a devenit, în perioada de criză, cea mai bogată universitate din țară, cu aproape 20 de milioane de euro, venituri proprii, doar pentru că a investit în calitatea educației. Altfel, cu greu ar fi putut convinge pe cineva la târgurile internaționale ca Iașiul este un oraș în care se ajunge și se trăiește cu ușurintă. Un sfert din totalul studenților vin din 70 de destinații diferite de pe glob și plătesc 5.000 de euro pe an ca să devină medici.

Dar cei care își cheltuie banii în Iași vor strandarde de trai mai ridicate. Iar prima instituție publică ce va investi pentru condiții de trafic mai bune nu este primaria, ci Universitatea de Medicină și Farmacie.

Universitatea va cheltui patru milioane de euro pentru o parcare subterană cu o capacitate de 500 de locuri, în timp ce strategia primăriei pentru a diminua disconfortul șoferilor în această primăvară este să transforme mai multe gropi mici într-una mare, pentru că nu sunt bani pentru asfaltări.