RAPORT DE ȚARĂ. Iașiul exportă inteligență

Cel mai de preț bun al orașului sunt profesioniștii: medici straluciți, profesori pasionați, artiști desăvârșiți. Iașiul rural însă, unde „economia de piața” e doar o vorbă a celor de la oraș, contează doar din patru în patru ani, la alegeri.

„Iașul cred că înainte de toate are un potențial intelectual pe care trebuie să îl exploatăm la maximum, pentru că e cam tot ce ne-a rămas de 20 de ani încoace. Partea industrială a Iașului a dispărut pas cu pas din cauza a tot ce s-a întâmplat în această țara”, spune Mihai Chirică, viceprimarul Iașului.

Inegalități între urban și rural

În lipsa locurilor de muncă, agricultura asigură traiul de zi cu zi. Cei mai vestiți legumicultori din județul Iași sunt însă rușii lipoveni.

Votează-ți județul și comentează pe forum în secțiunea specială „Raport de țară”

Micile afaceri de familie preluate din generație în generație sunt doar în comunitațile mai dezvoltate în ceea ce privește infrastructura. La 20 - 30 de kilometri de oraș sunt încă sate cu drumuri din pamânt.

„În momentul de față, statistic vorbind, există o inegalitate a cabinetelor în mediul rural, respectiv mediul urban, astfel încât sunt 520 de cabinete în mediul urban și 161 în mediul rural”, explică profesorul universitar Norina Forna, decan al Facultății de Stomatologie.

Sunt oamenii care nu au nici măcar după ce să fie nostalgici. Nu au cunoscut vremuri mai bune.

„Avem solicitări de la primari, și nu numai de la primari, ci și de la cetățeni simpli de tot felul, ne solicită bani pentru drumuri, pentru extindere retele electrice, pentru apă – canal. Prioritățile noastre în schimb, ne axăm pe lucruri mai mari, ca să zic așa, aeroportul...”, explică Marius Pârciu, purtător de cuvânt al CJ Iași.

Dar în aceste sate sunt copii care, la fel ca si profesorii lor, merg pe jos, prin noroi, pe vânt și ploaie și visează că educția îi va ajuta să ducă un trai mai bun decât părinții lor.

Contrastele între scolile de la sate și cele din oraș sunt majore. Iașiul însă doar în aparența are noroc de tinerii inteligenți. „Vreau întâi să călătoresc ca să văd ce ţară mi se potriveşte mai mult, să cunosc oameni din elita intelectuală”, spune Camelia Diaconu, olimpică.

Statutul de capitală culturală europeană, un deziderat

Un lucru este însă cert: locuitorii din Iaşi sunt exigenţi şi nu se mulţumesc cu puţin.

„Iașul, mă rog, și-a depus candidatura pentru a fi capitală culturală europeană, ceea ce este un deziderat deocamdată şi cu greu poate fi pus în aplicare”, consideră George Carapanu, arhitect.

Dar aproape 700.000 de oameni caută în fiecare zi ce trece argumente pentru a învăța, munci, îmbătrâni într-un oraș care a fost mereu mândru de trecut.

Urmăriți reportajul integral în materialul video atașat.