Reședința de județ - Focșaniul - este un reper important pentru industria textilă. Este domeniul care a atras mai mult de o treime din forța de muncă a municipiului.
„Cred că a fost o tradiţie şi această tradiţie s-a datorat faptului că în municipiul Focsani a existat o fabrica mare de confecţii, în decursul anilor foarte mulţi specialişti au reușit să se desprindă din firma mamă şi să îşi creeze afacerile lor proprii. Cred că sunt puţine oraşe în România, ţinând cont de suprafaţă şi numărul de populaţie, aşa cum este Focșaniul unde să mai existe unităţi cu 1500-1800-2000-2500 de angajaţi”, a declarat Decebal Bacinschi, primarul municipiului Focșani.
Un avantaj îl reprezintă forţa de muncă specializată, chiar dacă şi costurile cu forţa de muncă sunt ridicate, spun oamenii de afaceri.
„Bulgaria este mai ieftină cu 10 procente, însă expertiza de aici este mult mai bună şi pentru că ne ocupăm de producţia de bunuri de lux am ales să investim în România”, a afirmat Bernard Cher, directorul firmei de confecţii Artifex.
În fabrica aflată la marginea Focşaniului, elveţienii au investit până acum mai mult de 13 milioane de euro.
Pe poarta fabricii ies zilnic peste 300 de combinaţii de rochii, bluze sau fuste din cele mai fine materiale. Doar un metru liniar dintr-un astfel de material adus din Italia ajunge să coste peste 300 de euro, aşa că nu este de mirare faptul că o rochie costă în fabrică 1.800 de euro şi ajunge în magazine cu un preţ de trei ori mai mare. În ciuda afacerii înfloritoare, cei cu vechime în domeniu recunosc faptul că cel mai important competitor este Turcia.
Costul materiei prime este extrem de important, spun producătorii, şi reprezintă cam o treime din preţul produsului cumpărat. În plus, din cauza crizei, pe pieţele europene şi-au făcut loc produse textile al căror cost nu era nici cât cel al materiei prime realizate aici.
Au fost şi antreprenori care au ştiut să profite de această schimbare. Elena Stoica a lucrat în industria textilă încă dinainte de 1989. De la începutul crizei şi-a dublat numărul de angajaţi de la 200 la peste 400 şi a încheiat contracte de producţie cu fabrici mai mici pentru a putea onora comenzile.
„Din momentul în care a venit criza, reacţia oamenilor a fost să se îndrepte spre a cumpăra lucruri mult mai ieftine. A fost o perioadă în care marile branduri au rămas cu magazinele goale”, a explicat Elena Stoica, directorul firmei Tricoton Junior.
Aşa că din mica fabrica construită în perioada comunistă şi consolidată în capitalism cu cinci milioane de euro se exporta săptămânal 800.000 de bluze şi rochii. Aici, se vede cel mai bine amprenta pe care industria uşoară a pus-o pe industria locală.
Confecţiile sunt domeniul care susţine dezvoltarea unui judeţ sărac cum este Vrancea. Acesta ocupă locul 32 în topul judeţelor, cu un Produs Intern Brut de 6788,1 milioane de lei.