NĂSCUT ÎN ROMÂNIA. De la generația cu cheia de gât, la smartphone

Zeci de copii la spital, după ce s-au jucat cu petarde și artificii. Medicii trag un semnal de alarmă: „Rămân cu sechele pe viață”

Moș Crăciun, folosit ca amenințare în educația copiilor. Ce spun psihologii despre această metodă

Prognoza meteo de Revelion

Un an de la tragedia de la Ferma Dacilor

Răsturnare de situație: șoferul din Argeș care a intrat cu mașina în pietoni e acuzat de tentativă de omor. Ce au descoperit polițiștii

O familie întreagă a pierit pe „Drumul morții”, la Suceava: a intrat cu mașina într-o cisternă și a luat foc. Imaginile tragediei

Vasile Bănescu: „Patriarhul Daniel nu are nicio simpatie pentru extremism. Detestă populismul”. Ce spune despre preoții „propagandiști”

Imagini filmate în avionul Azerbaijan Airlines, chiar înainte de prăbușire

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

De la generaţia cu cheia de gât la generaţia cu telefonul în mână e doar un pas mic, dacă privim la scara istoriei. Dacă luăm în calcul amploarea schimbărilor societăţii putem spune că, în ultimii 20 de ani, România a trecut dintr-o eră în alta.

„Dacă atunci erau generații cu 350-400.000 de copii născuți într-un an, școlile erau supraaglomerate atunci. Bineînțeles că asta influența și comunicarea”, explică Marian Preda, decan al Facultăţii de Sociologie, Universitatea Bucureşti.

„Încet, încet copiii deveneau niște oameni de mâna a doua în societate, care își pierdeau capacitatea de a judeca exact ceea ce se întâmpla în România, ceea ce se întâmpla în exterior”, subliniază Mircea Coşea, profesor universitar.

„În familie, copiii erau cel mai mult singuri, pentru că cei mai mulți dintre părinți lucrau cu program fix. Nu existau posturi de TV, în afară de TVR, existau 10 minute de desene animate și știu copii care plângeau, pentru că se terminau foarte repede”, povestește Marian Preda.

S-a trecut, în puțin peste 20 de ani, de la era informațiilor puține și controlate la cea a informației nelimitate a cărei relevanță depinde de discernământul fiecăruia. Și libertatea de mișcare a deschis alte orizonturi.

„Românul contemporan încearcă poate să compenseze cu supra-masură izolarea părinților și bunicilor săi. În goana după beneficiile societății libere, părinți și copii deopotrivă încearcă să folosească la maximum orice oportunitate”, spune Marian Preda.

Asta duce însă la altfel de probleme pentru familii. „Numărul copiilor cu părinți plecați în străinatate a crescut foarte mult. Din fericire, există mijloace de comunicare și pot să-și audă părinții des. Din nefericire, părinții trebuie să fie alături de ei zi de zi, oră de oră, să le dea sfaturi, să simtă asta”, explică Marian Preda.

Stabilirea românilor în alte state va avea impact asupra viitorului societății: România își pierde și o parte din potențialul productiv și creativ în favoarea statelor care oferă mai multe șanse. Cei rămași în țară trebuie să facă față unei realități dominate de inegalitatea de șanse, un subiect de multe ori ignorat în dezbaterile publice.

„Înainte de 1989 exista un anumit tip de egalitate, sigur, în sărăcie lispuri, dar diferențele erau mai mici. Acum posibilitățile sunt foarte diferite, există generații polarizate, cu unii care au resurse și-și permit să meargă în cluburi, în discoteci, la mare, munte și alții care nu-și permit”, subliniază Marian Preda.

S-a schimbat societatea, s-au schimbat şi modelele.

„Se citea mult, tineretul - copiii - își mai lua model și din cărți. Acum unii sunt cu sportul, poate că unii își iau ca model pe Messi, alții sunt cu tehnica și cu tehnologia de IT și poate că vor să fie Bill Gates”, spune Mircea Coşea.

Copiii generațiilor trecute au avut șansa să trăiască nu numai cu cheia de gât, dar și cu sarcina deloc ușoară a unei schimbări radicale a României. Cei de azi vor trebui să desăvârșească această schimbare. Dacă vor dori.