Mesajul pe care a vrut Constantin Brâncuși să-l transmită prin „Cumințenia Pământului”
„Cuminţenia Pământului” este considerată cea mai importantă sculptură a lui Constantin Brâncuşi aflată în România. Din acest motiv, a fost inclusă în categoria „Tezaur” a patrimoniului naţional. Povestea lucrării a început, însă, acum mai bine de 100 de ani. A fost realizată în 1907 și a dat tonul sculpturilor moderne. Prima expunere publică a generat un imens scandal. Pe atunci, puțini înţelegeau stilul artistului care a revoluţionat arta.
„Cuminţenia Pământului... a fost încercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul aratător, încercarea de a atinge vechimea, arhaicul. Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat vălul. Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită...trebuie să ramână acoperită sub cel puţin unul din cele şapte valuri ale frumuseţii sale, cel al misterului - care îi ofera şi preţuirea şi nemurirea. Cuminţenia pamântului a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adânc femeia - dincolo de psihologia dumneavoastra!”, afirmă Constantin Brâncuși
La începutul secolului XX, Constantin Brâncuși scotea la iveală, dintr-un bloc de piatră de 50 de centimetri, o femeie ghemuită. A numit lucrarea „Cumințenia Pământului”. Astăzi, sculptura aparţine patrimoniului cultural naţional.
„Este o lucrare care este importantă, în creația brâncușiană, pentru că marchează exact momentul în care el trece de la un anumit stil, influențat de Rodin, și optează pentru arhaism și un modernism cu influențe arhaice. Pe care el, fiind din România, le-a cules din propria ogradă”, spune Dan Popescu, curator.
„Piesa a fost realizată în 1907, după unii autori 1908, la foarte scurt timp după ce Brâncuși a terminat școala. Și este printre primele lucrări care ies, cumva, din reprezentarea clasicizantă, academică care se învață la școală, practic fiind printre primele piese care vorbesc despre personalitatea artistului. Despre căutările lui în direcția simplificării, despre noul modernism, la care Brâncuși contribuie consistent, fiind astăzi sculptorul care a influențat mersul sculpturii moderne și contemporane”, spune.
„Cuminţenia Pământului" a fost expusă pentru prima dată, în anul 1910, la București.
„Brâncuși, când a expus Cumințenia Pământului, în 1910, la societatea Tinerimii Artistice, a generat un scandal! Scandal în sensul că lucrarea a fost prost primită, era ceva prea nou, oamenii nu știau cum să se raporteze la ea, nu știau ce să-nțeleagă din ea”, adaugă Valentina Iancu, istoric de artă.
„Eu nu sunt nici suprarealist, nici baroc, nici cubist..şi nici altceva de soiul acesta; eu, cu noul meu, vin din ceva care este foarte vechi”, afirma Constantin Brâncuși.
Stilul tânărului Constantin Brâncuși a atras atenția unui inginer constructor. Pasionat de artă, el a decis să cumpere Cumințenia pământului.
„Ea a fost achiziționată de Gheorghe Romașcu în 1910. Pe o sumă, la vremea respectivă - 1.500 de lei - la vremea respectivă înseamnau ceva bani. Trebuie spus, cumva, că toată nebunia legată de comerțul dezlănțuit și de milioane, vehiculate în legătură cu opere de artă este un fenomen de după anii 70-80 ai secolului trecut. Lucrurile nu stăteau așa înainte. Stăteau exact așa cum stau acum, cu arta contemporană, în care sume accesibile erau vehiculate și anumite opere erau luate de către colecționari dedicați și interesați de viața culturală a cetății”, spune Dan Popescu, curator.
În anul 1957, comuniștii au confiscat lucrarea. Aceasta a fost expusă timp de 50 de ani, la Muzeul National de Arta al României. În anul 2012, sculptura a fost retrocedată, după un proces îndelungat moştenitorilor lui Gheorghe Romaşcu.
„Cuminţenia pământului” a fost estimată iniţial, în anul 2008, la 30 de milioane de euro. În anul 2014, proprietarii sculpturii au decis să vândă lucrarea. Statul român avea drept de preempțiune, deoarece Cumințenia face parte din categoria Tezaur a patrimoniului nostru. Urmașii lui Romașcu au cerut autorităţilor 20 de milioane de euro.
După mai multe negocieri, statul le-a făcut proprietarilor două oferte: una de 1 milion de euro, cealaltă - de 2 milioane. Ambele, refuzate. Situaţia s-a schimbat abia în anul 2016, când Guvernul a anunțat achiziționarea sculpturii pentru 11 milioane de euro. Cu o singură precizare: statul nu-și permite să plătească decât 5 milioane, iar restul de 6 ar trebui să fie achitate printr-o subscripţie publică.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
