Video Cum s-au folosit banii europeni în comuna lui Brâncuși. Proiectele care au avut întâietate n-au valorificat moștenirea culturală
De la țăranul român, la zeu universal - este doar una dintre formulele care îl descriu pe sculptorul Constantin Brâncuși, unul dintre românii care au schimbat lumea. S-a născut la Hobița, comuna Peștișani, județul Gorj. Banii europeni ar fi fost o sursă bună pentru a pune în valoare simbolul universal Brâncuși, dar autoritățile locale nu l-au considerat a fi o prioritate. Au decis, în schimb, să investească în infrastructura de bază: drumuri, apă și canal.
Gorjul este principalul punct de pornire în discuțiile despre minerit în România, dar și despre marele sculptor Constantin Brâncuși. Sunt 154 de contracte în 6 ani și 2,5 miliarde de lei, cam așa arată un bilanț al investițiilor nerambursabile făcute din Târgu Jiu până la Hobița și de la Rânca la Tismana.
Comuna Peștișani, mai exact satul Hobița, din județul Gorj este locul care ni l-a dat pe Constantin Brâncuși. În zilele noastre, comuna este un exemplu de bune practici, dacă vorbim de fonduri europene. Primarul Cosmin Pigui a explicat într-un interviu pentru emisiunea „Europa. Mi-e bine, ți-e bine” ce a făcut cu banii europeni și cum are de gând să valorifice de acum încolo potențialul acestui loc special pentru cultura românească.
- Ce vedem în jurul nostru sunt investiții cu bani europeni, cu fonduri europene, și nu sunt singurele investiții. Domnule primar, ce ați reușit să faceți cu fonduri europene?
- Cu fonduri europene am reușit să facem infrastructură, să facem turism, să facem cultură, să facem proiecte sociale, iar dacă ar fi să vorbesc de cel mai drag proiect sufletului meu este proiectul „Bunicii comunității”.
- Ce înseamnă pentru dumneavoastră banii europeni, ce ați fi putut să faceți fără bani europeni și ce ați făcut efectiv cu finanțare nerambursabilă?
- Bani europeni înseamnă cheia! Părerea mea. Avem 9 proiecte în mandatul meu de primar și mai am peste 15 proiecte pregătite, unele le avem la stadiul de studiu de fezabilitate, unele la pre-fezabilitate, ni le negociem cu autoritățile finanțatoare. Faptul că am reușit să obținem 13 milioane de euro pe POIM pentru apă-canal, că am obținut pentru drumuri, că am făcut cămine culturale, am făcut terenuri sintetice de fotbal, am făcut locuri de joacă pentru copii.
În perioada următoare, pentru finanțările 2021-2027, în condițiile în care finanțarea pentru infrastructură este aproape rezolvată, mă voi concentra foarte mult pe partea de turism și Constantin Brâncuși. Avem cel mai mare brand românesc de aici din comună. În perioada imediat următoare urmează să ne transfere Consiliului Județean casa-muzeu Constantin Brâncuși, întrucât în cadrul proiectelor europene trebuie să fim proprietari ca să putem să depunem documentațiile.
Parc pentru Brâncuși la Hobița
- Până acum, pentru Brâncuși, pentru lucrările lui Brâncuși și pentru tot ce înseamnă acest brand nu s-au luat bani europeni, nici în Târgu Jiu nu s-au luat, nici aici în Peștișani - nimeni nu s-a folosit într-un fel sau altul de acest brand pentru a face investiții cu fonduri nerambursabile. Dumneavoastră aveți un plan să faceți acest lucru. Cum se traduce el?
- În orice minister din această țară intri, vezi o poză cu Coloana, cu Poarta Sărutului, cu Brâncuși, dar totul se reduce la acea poză. În rest, trec zilnic pe lângă poza lui Brâncuși, dar când mă duc și eu, primarul din comuna lui Brâncuși, dacă nu sună cineva politic sau dacă nu sunt alte influențe, nu se rezolvă absolut nimic.
- Ce vreți să faceți cu bani europeni?
- În primul rând, avem un parc la Hobița. Vrem să-l amenajăm și acolo să facem un infopoint cu un muzeu virtual, cu o cafenea artistică, cu punct de vânzare suveniruri.
Realitate virtuală cu peștera Cioarei
De asemenea, mai avem peștera Cioarei, cea mai veche așezare umană din Europa. Cele mai vechi vestigii de pe acest continent, cele mai vechi podoabe cioplite de om, de acum 30.000 de ani, au fost descoperite într o grotă, aici, pe Valea Bistricioarei, și cele mai vechi urme de Ursus peleus, de acum 120 000 de ani.
În apropiere, unde deținem un teren, vom crea un muzeu al evoluției omului în care vom simula viața din peșteră cu realitate augumentativă, cu hi-tehnologie, ca să atragem turiștii și să arătăm că pe meleagurile oltenești, românești, a fost prima așezare umană din Europa și să vadă cum trăiau, cum aprindeau focul, cum ciopleau, toate acestea din realitate augmentată și alte tehnologii moderne de ultimă oră.
Terenuri de fotbal la standarde FRF
- Aș vrea să vorbim despre clădirile pe care le avem lângă noi, care sunt beneficiare de fonduri europene, ce clădiri aveți și ce înseamnă în sume valorile atrase?
- Avem în spatele dumneavoastră Liceul Tehnologic Constantin Brâncuși, un liceu, o clădire pentru mediul rural, cea mai mare din mediul rural din Gorj. Această unitate de învățământ se întinde pe circa cinci hectare de teren. Avem liceu, două săli de sport, una mare cu tribune, una fără tribune, un internat care a fost compartimentat și avem 48 de camere fiecare cu baie proprie, cantină, care este în lucru acum, ateliere, unele se modernizează, altele se demolează și se fac ateliere noi pe structură metalică panouri sandvici. Am finalizat acum trei terenuri sintetice de fotbal, avem terenuri de dimensiuni FRF de iarbă unde vom introduce irigare automată, în total o investiție de 169 de miliarde lei vechi în liceu.
Aici, lângă noi, este școala generală care este o altă investiție de 20 de milioane de euro.
În spate se vede centrul de informare turistică care a fost realizat de fostul primar. O investiție de câteva sute de mii de euro, iar în spate am obținut o finanțare, am început, abia am ieșit din pământ cu fundațiile, o grădiniță cu program prelungit pe fonduri europene.
- Aveți un total de câte proiecte europene, în comuna Peștișani, din 2007 până în prezent, și câți bani s-au atras?
- Proiecte realizate de mine sunt 17-18 proiecte în total, deci finanțări, nu că proiecte, vorbe, cam 30 de milioane de euro, cam 30 de milioane de euro în Peștișani.
„Vin dezinfectanții după ce trece pandemia”
- Ce trebuie schimbat, ca lucrurile să meargă mai bine ?
- Realitatea pe care am observat o eu în ministerele din România este că aceia care chiar muncesc sunt foarte puțini și locurile acelora nu pot fi suplimentate. Ca să vă dau un exemplu: la nivelul Companiei Naționale de Investiții, care trebuie să deruleze miliarde de euro, sunt opt angajați care analizează dosare, care urmăresc. Opt! Dar sunt ministere înțesate cu angajați care nu fac nimic!
Guvernul întârzie cu publicarea ghidurilor, cu termene de evaluare. Am pe liceu două proiecte depuse de un an și jumătate, un proiect Covid cu tunel de dezinfectare, cu nebulizator, cu aparate ultraviolete pentru fiecare încăpere, măști, dezinfectanți. De un an și jumătate am depus documentația, ne-au cerut niște clarificări. Am alt proiect pe liceu, pentru tablete, tot de un an și jumătate. Nimeni, nimic, nu vine răspunsul. Vin tabletele sau vin dezinfectanții după ce trece pandemia! Vă dați seama? Stăm cu banii europeni în cont și nu-i cheltuim!
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
