Denumirea de consiliu județean datează de pe vremea lui Cuza
Aceştia aveau atribuţii militare, administrative şi judecătoreşti.
A urmat reîmpărţirea administrativă a ţării prin Regulamentele Organice şi legile lui Cuza care au introdus noţiunea de consiliu judeţean, condus de un prefect.
Abia în secolul XX, printr-o lege din 1929 apare denumirea de preşedinte al Consiliului Judeţean, care se ocupă, împreună cu consiliul, între altele, de taxele pe drumurile judeţene, târguri şi iarmaroace, întreţinerea drumurilor şi canalelor.
Odată cu venirea comuniştilor la putere, consiliile judeţe au dispărut o perioadă, apoi, prin Constituţia din 1965 s-au transformat în consilii populare judeţene, care aveau competenţă să aleagă şi să revoce judecătorii şi procurorii şefi ai judeţelor.
La nivel judeţean, echivalentul preşedintelui de consiliu era secretarul Comitetului Judeţean PCR.
Imediat după Revoluţie, până la adoptarea legii administraţiei publice locale, administrarea judeţelor a fost exercitată de consiliile judeţene ale FSN.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
