Denumirea de consiliu județean datează de pe vremea lui Cuza

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Aceştia aveau atribuţii militare, administrative şi judecătoreşti.

A urmat reîmpărţirea administrativă a ţării prin Regulamentele Organice şi legile lui Cuza care au introdus noţiunea de consiliu judeţean, condus de un prefect.

Abia în secolul XX, printr-o lege din 1929 apare denumirea de preşedinte al Consiliului Judeţean, care se ocupă, împreună cu consiliul, între altele, de taxele pe drumurile judeţene, târguri şi iarmaroace, întreţinerea drumurilor şi canalelor.

Odată cu venirea comuniştilor la putere, consiliile judeţe au dispărut o perioadă, apoi, prin Constituţia din 1965 s-au transformat în consilii populare judeţene, care aveau competenţă să aleagă şi să revoce judecătorii şi procurorii şefi ai judeţelor.

La nivel judeţean, echivalentul preşedintelui de consiliu era secretarul Comitetului Judeţean PCR.

Imediat după Revoluţie, până la adoptarea legii administraţiei publice locale, administrarea judeţelor a fost exercitată de consiliile judeţene ale FSN.