Ce se ascunde în spatele ideii de a avea teste grilă la Evaluarea Națională și Bacalaureat
Ministerul Educaţiei schimbă din nou sistemul de desfăşurare a examenelor din cadrul Evaluării Naţionale şi Bacalaureatului. De anul viitor, candidaţii vor completa teste grilă sau vor da răspunsuri de „adevărat” şi „fals” unor întrebări, inclusiv la probele de Limba Română şi de Istorie. Specialiştii în educaţie spun că autorităţile încearcă să ascundă problemele grave ale sistemului de învăţământ.
Testarea obiectivă ar urma să se introducă şi la discipline precum româna, matematica sau istoria. Acest tip de evaluare se foloseşte deja în cazul disciplinelor precum geografia sau sociologia. Ce înseamnă mai exact? Ei bine, elevii vor trebui să răspundă şi la întrebări tip grilă, să răspundă la diferite enunţuri cu adevărat sau fals sau să facă asocieri.
Schimbările nu presupun modificarea programei, însă examinarea se va face diferit.
Spre exemplu, la examenul de istorie, în loc să dezvolte o frază despre Marea Unire, elevii ar putea să aleagă, din mai multe variante, răspunsul corect cu privire la anul în care a avut loc.
O altă posibilitate ar fi să răspundă cu adevărat sau fals la enunţul „Marea Unire a fost înfăptuită în 1918”.
La română, un exerciţiu de tip grilă ar putea suna astfel: „Cuvântul a tăgădui înseamnă: a promite, a amâna sau a nega”.
Iar la matematică, elevii nu vor mai trebui să arate cum au rezolvat o integrală, ci doar să aleagă răspunsul corect dintr-o listă.
„Vedem iar o încercare de a ascunde o problemă care este serioasă, faptul că profesorii nu au timp, nu au răbdare, nu sunt formaţi ca evaluatori în aşa fel încât să nu existe abateri atât de mari ca cele din contestaţiile din anii trecuţi, ascunsă sub "Cum să facem noi să nu mai avem contestaţii atât de multe? Hai să facem lucrurile mai simple". Un test grilă la care eventual e mai uşor de spus, un răspuns de la un coleg la altul sau de răspuns la plesneală”, subliniază Daniela Vișoianu, expert în educație.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Grila de obicei este mult mai uşoară”, spune o elevă.
„Consider că este în avantajul nostru şi că am avea un punctaj mai mare”, este de părere o alta.
„E mult mai uşor pentru cel care corectează să nu intervină un pic de subiectivism, însă problema adevărată este că nimeni din minister nu s-a consultat cu beneficiarii educaţiei”, spune Ana-Maria Tudor, de la Asociația Elevilor din Constanța.
„Noi nu am participat la niciun grup de lucru, nu s-a făcut nicio comisie prin care să se spună că acum s-a hotărât”, precizează și Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asciațiilor de Părinți.
Noile modele de examen pentru Bacalaureatul şi Evaluarea Naţională de anul viitor au fost publicate pe site-ul Ministerului Educaţiei.
Citiți și: Schimbări în anul școlar 2018-2019. Calendarul pentru vacanțe, evaluări și BAC
La limba şi literatura română vedem că la ambele subiecte, elevii au o parte de testare grilă şi doar câteva exerciţii de redactare şi interpretare. Iar la matematică, la primul subiect, elevii au mai multe variante de răspuns la exerciţii.
Citiți și:
Subiecte grilă la Bacalaureat și Evaluare Națională. Radu Gologan: "Populism excesiv"
Ministerul a publicat modele de subiecte pentru Bacalaureat şi Evaluarea Naţională. Apoi le-a retras
Schimbări la Bacalaureat și la Evaluarea Națională. Cum este justificată decizia
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
