La fel de temerari ca şi predecesorii lor, candidaţii la primăria Capitalei îşi propun să rezolve problemele restante din zorii democraţiei.
„Construcția Casei radio a început în 1986, dar comuniștii nu au reușit să dea în folosință clădirea. În urmă cu patru ani, un dezvoltator israelian a vrut să transforme această cladire într-un mall și un hotel. Construcția nu a început însă niciodată”, relatează Cristina Dediu, reporter Digi24.
„Zacem de 27 de ani de zile cu mizeria aia în centrul Bucureștiului numită Casa radio, nu le-a trecut prin cap celor care au condus până acum să facă acolo un spital multidisciplinar, regional”, spune Robert Turcescu.
„Candidații au pus gând rău zidului din jurul Palatului Parlamentului. Unii dintre ei vor să redea această esplanadă verde bucureștenilor. Alții vor să facă mall-uri culturale. Oricum, cele 35 de hectare de teren care înconjoară Parlamentul își găsesc folosință în proiectele de candidat”, relatează reporterul Digi24.
În centrul Capitalei, dezvoltatorii se bat pe fiecare metru pătrat de teren construibil. Există zone aflate încă în proprietatea statului în care gunoaiele sunt stăpâne.
Vechii greci se adunau în agora pentru a discuta politică și pentru a socializa. Un candidat propune transformarea unui spațiu vast din centrul Bucureștiului într-o astfel de piață publică unde bucureștenii să se regăsească și să discute cu politicienii.
„Rolul primarului unei aglomerări urbane mari precum Bucureștiul este acela de a amenaja un spațiu public în care comunitatea locuitorilor să se adune”, spune Adrian Severin.
„În 1938, aici se afla cea mai moderna fabrica de tuburi laminate din Europa. Comuniștii au modernizat-o, astfel că, în 1990, 10.000 de muncitori intrau pe poarta fabricii în fiecare zi, în trei schimburi. O privatizare ratată, în 2003, a dus Republica în faliment”, relatează Cristina Dediu, reporter Digi24.
„Noi am numit-o jungla din sectorul 3, aceste terenuri care de 13 ani zac nefolosite. Uzina a fost în faliment, toate utilajele au plecat în India”, spune Constantin Dobre, ultimul angajat Republica.
„Aici este perfect fezabil un parc industrial, au spus-o specialiștii, cetățenii vor același lucru, vor locuri de muncă și activitate pe acest loc care acum este ruină”, spune Cătălin Predoiu.
„Râul Dâmbovița străbate Bucureștiul pe o distanță de 22 de kilometri. Toți candidații promit, în programele lor că vor exploata potențialul de agrement al râului pentru bucureșteni”, relatează Cristina Dediu, reporter Digi24.
„Dâmbovița să aibă o promenadă, o pistă pentru biciclete în care oamenii să simtă că sunt într-o zonă protejată. Dâmbovița axa creativă - există un proiect care pleacă de la Lacul Morii și merge până la Biblioteca Natțonală”, spune Nicușor Dan.
Proiectul a fost promovat şi de fostul edil, Sorin Oprescu, dar în prezent Dâmboviţa este amenajată doar în zona Pieţei Unirii.