Viața bună în comunism e un mit. Cât de puternică era de fapt economia în "Epoca de Aur"
Aproape jumătate dintre români consideră că se trăia mai bine în comunism, arată un sondaj recent. De multe ori, nostalgicii aduc ca argument și faptul că economia de atunci era superioară celei de acum. Sunt însă doar mituri. Economia de acum e de câteva ori mai mare decât cea de dinainte de Revoluție, iar românii traversează cea mai bună perioadă din istorie, chiar dacă în ultimii doi ani s-au confruntat cu creșterea costurilor de trai.
România avea în 1989 un Produs Intern Brut de 41,45 miliarde de dolari, potrivit Băncii Mondiale. Dacă indexăm cu inflația, valoarea ajunge la 97,83 miliarde de dolari. În 2022, Produsului Intern Brut a fost de 301,26 de miliarde de dolari, adică de trei ori mai mare decât valoarea din 1989 ajustată cu inflația.
Tot datele Băncii Mondiale arată că Produsul Intern Brut pe cap de locuitor era de 1.789,6 dolari în 1989. Sau 4.223,7 dolari dacă luăm în calcul și inflația. Indicatorul a ajuns la 15.892,1 dolari anul trecut, valoare ce ne plasează în categoria țărilor dezvoltate.
Practic, după cum remarca și profesorul Sorin Cucerai la începutul lunii, pe pagina sa de Facebook, "România s-a dezvoltat accelerat după 2000 și a sărit două trepte de dezvoltare în doar 20 de ani – de la lower-middle-income economy la high-income economy". Asta în condițiile în care "comuniștii au preluat o țară de lumea a treia și au dus-o, din punct de vedere economic, până la nivelul de lower-middle income economy. În 42 de ani."
Și în ceea ce privește structura economiei, schimbările sunt semnificative. De la sfârșitul "Epocii de Aur", industria a scăzut de la 46% din PIB la 22,5%, iar agricultura și-a redus contribuția de la 15% la 4,5%. Însă, ca valoare absolută, am ajuns de la o producție industrială de 19 miliarde de dolari, echivalentul a 45 de miliarde de dolari în banii de azi, la aproape 68 de miliarde de dolari în 2022.
La agricultură mai avem însă de recuperat. Valoarea acestui sector e acum de 13,5 miliarde de dolari, față de 14,6 miliarde de dolari în prețuri actualizate cu inflația, sau 6,2 miliarde de dolari în banii de atunci. Deși acum numărul angajaților din agricultură e mai mic decât în urmă cu trei decenii și producția la hectar e mai mare, faptul că nu am egalat încă rezultatele de atunci e efectul fărămițării terenurilor și al practicării agriculturii de subzistență.
În ceea ce privește exporturile, și acestea au avut o evoluție notabilă. În 1989, exporturile erau de 10,5 miliarde de dolari, sau 24,8 miliarde de dolari ajustați cu inflația. Suma este cu mult sub nivelul exporturilor de anul trecut, de 96,9 miliarde de dolari.
Nostalgicii mai spun că puterea de cumpărare era mai mare înainte de '89. Dar chiar își permiteau mai multe?
Potrivit INS, salariul mediu net era în 1989 de 3.063 de lei. Este echivalentul a 1.935 de lei în prezent, arată analizeeconomice.ro. Asta înseamnă că salariul mediu din octombrie 2023, de 4.692 de lei, este de 2,4 ori mai mare decât cel din 1989.
Practic, pentru a cumpăra o Dacia 1310, care costa 75.000 de lei, în 1989 era nevoie de 24,5 salarii medii. Azi, pentru o Dacia Logan, care are un preț de 14.150 de euro, adică aproape 70.000 de lei, e nevoie de 14,9 salarii medii.
La fel stau lucrurile și în cazul alimentelor. În anii 1980, kilogramul de făină costa 5 lei, cel de zahăr 14 lei, litrul de ulei 14 lei, iar portocalele 18 lei, potrivit datelor LABORSTA Internet, citate de Adevărul. Astfel, cu un salariu mediu se poate cumpăra acum o cantitate de două ori mai mare de făină, de trei ori mai multe portocale și de aproximativ patru ori mai mult zahăr și ulei.
Cea mai mare diferenţă este la cafea. În 1989, un pachet de 500 de grame de cafea se vindea cu 105 lei. În prezent, acesta costă aproximativ 30 de lei. Cu salariul mediu de atunci se puteau cumpăra 29 de pachete, față de 156 în prezent.
Sunt însă şi câteva produse care, raportate la salariul mediu, sunt mai scumpe acum. De exemplu, salariul de atunci era echivalentul a peste 1.500 de kilograme de mere. Acum, cu salariul mediu se pot cumpăra cu aproximativ 500 de kilograme mai puțin.
Ce uită românii care spun că se trăia mai bine în comunism e că rafturile magazinelor erau mai tot timpul goale și cu greu puteai să cumperi alimente, chiar dacă aveai bani. În plus, unele se puteau cumpăra doar pe cartelă, cu rația. Sau pe sub mână.
Mai mult, românii nu se bucurau nici de comfort, deși "toată lumea primea o locuință", după cum spun întotdeauna nostalgicii comunismului.
Spre sfârșitul anilor '80, autoritățile comuniste au început să raționalizeze consumul de energie electrică, termică și gaze naturale. Astfel că iarna temperaturile din case abia dacă depășeau 10 grade, după cum se arată într-o radiografie făcută acelor vremuri de ziare.com. În plus, apa caldă era livrată rar, doar două ore pe zi, iar lumina se întrerupea zilnic, cel putin o oră, seara.
