Topul dăunătorilor care pot distruge total culturile agricole de mari suprafețe
Seceta a avut un impact major asupra principalelor culturi agricole din România în ultimii patru ani, dar fermierii care au cultivat grâu, porumb și rapiță au avut de luptat și cu dăunătorii care afectează an de an aceste culturi precum și altele din agricultură. Ca și oamenii, și plantele sunt expuse la o serie de factori de risc, insecte și boli care le pot afecta parțial sau total, dacă nu se intervine din timp și dacă nu se aplică una dintre cele mai simple, la prima vedere, soluții: rotația culturilor, adică aceeași cultură să fie semănată pe aceeași parcelă după minimum 4-5 ani.
Diabrotica
Printre cei mai puternici dăunători se numără viermele rădăcinilor de porumb – Diabrotica virgifera. Numit în literatura de specialitate viermele vestic al rădăcinilor de porumb, acesta este considerat un dăunător complet și complex, prezent în special în culturile de porumb din vestul, nord-vestul țării, în Transilvania și Moldova, unde an de an face pagube semnificative.
Diabrotica este periculos atât ca larvă cât și ca adult. Larvele atacă rădăcina plantele cad înainte de apariția mătăsii și a polenului. Adulții acestui gândac consumă mătasea, producția poate scădea până la 30% și chiar 80% în caz de secetă, așa cum s-a mai întâmplat în ultimii ani. Diabrotica nu doar că atacă porumbul, dar îi provoacă și boli, precum fuzarioza și tăciunele. Specialiștii recomandă ca remedii rotația culturilor, evitarea monoculturii de porumb, tocarea și încorporarea resturilor vegetale, arătură adâncă, precum și aplicarea de tratament cu insecticid în sol, încă de la semănat.
Tanymecus
Gărgăriţa frunzelor de porumb denumită și răţişoara porumbului - Tanymecus dilaticollis, apărută de peste un secol în România este prezentă în toate zonele agricole din ţară.
Când plantele dezvoltă primele 2-3 frunze, Tanymecus le retează de la colet și în multe cazuri provoacă distrugeri masive, în urma cărora cultura trebuie reînsămânțată. Dar acest gândac este polifag și atacă atât porumbul, cât şi alte culturi: floarea soarelui, sfecla de zahăr, sorgul, soia, lucerna, grâul sau orzul. Singura care scapă este mazărea. Combaterea se efectuează prin tratamentul semințelor, distrugerea buruienilor, lucrări de întreţinere precum şi aplicarea de insecticide în stadiul de 2-3 frunze.
Ceutorhynchus
Denumită popular gărgărița tulpinilor de rapiță - Ceutorhynchus napi, această insectă apare în toate zonele zonele din țară unde se cultivă rapiță, dar e periculoasă și pentru legumicultură (varză, conopidă). Este distrugătoare atât ca larvă, cât și ca insectă adultă.
Adulții care hibernează peste iarnă în solul de la suprafață, odată cu dezvoltarea culturii rod perforații marginale în frunze și vârful tulpinilor. Larvele rod galerii în măduva tulpinilor. Plantele atacate se apără și dezvoltă ramificații bogate, dar stagnează în creștere și nu formează silicve (păstăi) sau acestea sunt seci și cu semințe de slabă calitate.
Adulţii se hrănesc cu silicvele în curs de dezvoltare. Larvele atacă din interiorul silicvelor, rozând seminţele crude. Ca remediu se recomandă combaterea cu insecticid, când se descoperă prezența a 1-2 adulți/plantă.
Eurygaster
Ploșnița grâului - Eurygaster integriceps este răspândită în sudul și estul României. Este o specie oligofagă care se dezvoltă mai ales pe culturile de grâu, dar atacă și alte graminee cultivate și spontane. Adulții insectei înțeapă tulpinile tinere, frunzele, florile și boabele. La locul înțepăturii se formează o mică umflătură în jurul căreia apare o zona de culoare gălbuie. Adesea frunză atacată se îngălbenește, se răsucește și se usucă. Boabele atacate sunt șiștave (uscate), zbârcite. Calitatea grâului atacat de ploșniță este foarte slabă. Se poate combate cu insecticid specific pentru eliminarea acestui dăunător.
