Țările NATO recunosc necesitatea creșterii bugetelor pentru apărare, afirmă premierul Greciei. Între timp, Trump cere 5% din PIB

G.C. Data publicării:
NATO
Foto: Profimedia

Țările NATO discută posibilitatea de a creşte ţinta pentru cheltuielile de apărare la 3% din PIB, o decizie ce ar putea fi adoptată la summitul din iunie 2025. Membrii Alianței sunt conștienți de nevoia de a aloca mai mult de 2%, a declarat duminică premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis.

„Știm că va trebui să cheltuim mai mult de 2%”, a spus Mitsotakis într-o conferință de presă după o reuniune a UE în Finlanda, axată pe securitate europeană, apărare și migrație. „Va deveni clar, odată ce vom discuta cu noul președinte (al SUA n.r.), care va fi cifra pe care o vom aproba în cadrul NATO.”  

Donald Trump, președintele ales al SUA, care va prelua funcția pe 20 ianuarie, îndeamnă aliații NATO să își crească cheltuielile de apărare la peste actualul prag de 2% din PIB. Potrivit Politico, echipa lui Trump le-a transmis oficialilor europeni că viitorul președinte american se așteaptă ca membrii alianței să își majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB.  

Mitsotakis a evitat să menționeze o cifră exactă. „Va fi mai mult de 2%. Dar să nu stabilim o cifră, pentru că toți avem considerente naționale și nu trebuie să uităm că lucrăm în cadrul european”, a spus el.  

Membrii europeni ai NATO sunt supuși unei presiuni tot mai mari de a crește cheltuielile de apărare, în special în contextul conflictului din Ucraina și al amenințărilor președintelui rus Vladimir Putin la adresa celor care sprijină Kievul. Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, a declarat la începutul acestei luni că membrii alianței trebuie să cheltuiască „mult mai mult” pentru apărare.  

Un raport NATO din iunie a arătat că un număr record de 23 de membri ai alianței din 32 își ating ținta de 2% pentru cheltuielile de apărare. Cu toate acestea, șapte membri europeni, inclusiv Italia și Spania, încă nu îndeplinesc această ţintă stabilită acum un deceniu.

Țintă de 3% din PIB

La începutul lunii decembrie, presa internațională scria că membrii europeni ai NATO discută posibilitatea de a creşte ţinta pentru cheltuielile de apărare la 3% din PIB, o decizie ce ar putea fi adoptată la summitul din iunie 2025. Propunerea vine, parţial, în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă.

Patru persoane implicate în discuţii au declarat pentru Financial Times că această majorare, de la nivelul actual de 2%, ar pune o presiune considerabilă pe bugetele naţionale, ceea ce a generat rezerve în multe capitale europene.

Se propune, astfel, o creştere etapizată: un obiectiv de 2,5% pe termen scurt şi atingerea a 3% până în 2030. Aceste angajamente ar putea fi formalizate la summitul din Olanda, programat pentru anul viitor.

Secretarul general NATO, Mark Rutte, a evitat să comenteze direct această propunere, dar a sugerat că viitoarea ţintă ar trebui să depăşească semnificativ nivelul actual de 2%. „Am o cifră în minte, dar nu o voi dezvălui acum. Este clar însă că cei 2% nu sunt suficienţi pentru a acoperi nevoile actuale ale alianţei”, a declarat el pentru FT luna aceasta.

Rutte a declarat că ar fi „bine” să se ajungă la un acord privind o nouă țintă la summitul de la Haga, în ciuda presiunilor fiscale din Europa, care au dus la prăbușirea Guvernelor Germaniei și Franței în ultimele două luni.

În timpul primului mandat al lui Trump, acesta a folosit summit-ul NATO din 2018 pentru a cere creșterea cheltuielilor de apărare, amenințând cu retragerea SUA din alianță. Liderii, inclusiv Rutte, pe atunci premier al Olandei, au promis să accelereze creșterea cheltuielilor pentru a atinge ținta de 2%.  

Cu toate acestea, creșterea semnificativă a cheltuielilor a avut loc doar ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. 

„Având în vedere toate sarcinile cu care ne confruntăm, de la apărarea Ucrainei până la cerințele minime ale NATO, această discuție va avea loc, indiferent de situație”, a declarat un oficial german. „Iar următorul summit NATO ar fi momentul perfect.”  

O țintă de 3% ar reprezenta, de asemenea, „un semnal bun pentru SUA și pentru Trump”, a adăugat oficialul. Germania a atins pentru prima dată ținta de 2% în acest an.

Creșterea cheltuielilor pentru apărare va fi o provocare majoră pentru multe țări europene, inclusiv economii precum Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Spania.  

Marea Britanie este pregătită să aloce aproximativ 60 de miliarde de lire sterline sau 2,3% din PIB pentru apărare anul acesta, iar Guvernul a promis să crească această valoare la 2,5%. Prim-ministrul Keir Starmer nu a indicat un termen precis pentru atingerea acestui obiectiv.

Oficialii din domeniul apărării și analiștii admit deschis că, chiar și cu 2,5%, armata britanică nu ar putea să se modernizeze complet, să-și mențină toate capabilitățile și să îndeplinească planurile actualizate ale NATO.  

„Marea Britanie nu poate satisface cerințele actuale ale NATO cu 2,5% din PIB”, a declarat un oficial militar britanic de rang înalt pentru Financial Times.  

Italia, care alocă 1,49% din PIB, este deja supusă procedurii de deficit excesiv a UE pentru încălcarea regulilor bugetare ale Bruxelles-ului. Guvernul premierului Giorgia Meloni s-a angajat să atingă ținta actuală a NATO de 2% din PIB până în 2028.  

Ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a avertizat săptămâna aceasta că revenirea lui Trump va exercita mai multă presiune asupra Romei pentru a depăși ținta actuală.  

„Nu știu în ce interval de timp, dar cu siguranță Trump va accelera această presiune”, a declarat Crosetto. „Nu va mai fi vorba doar de 2%. Va fi 2,5%, dacă nu chiar 3%, conform aliaților NATO.”  

Spania se află pe ultimul loc în NATO în privința cheltuielilor, cu 1,28% din PIB pentru apărare. Prim-ministrul Pedro Sánchez a amintit, totuși, că Spania depășește un al doilea obiectiv, acela de a aloca 20% din cheltuielile de apărare pentru cercetare și dezvoltare, și contribuie cu un număr mare de militari la misiunile NATO.  

SUA cheltuiesc aproximativ 3,4% din PIB pentru apărare.