Membrii europeni ai NATO discută despre creşterea cheltuielilor militare. O decizie ar putea fi adoptată anul viitor
Membrii europeni ai NATO discută posibilitatea de a creşte ţinta pentru cheltuielile de apărare la 3% din PIB, o decizie ce ar putea fi adoptată la summitul din iunie 2025. Propunerea vine, parţial, în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă.
Patru persoane implicate în discuţii au declarat pentru Financial Times că această majorare, de la nivelul actual de 2%, ar pune o presiune considerabilă pe bugetele naţionale, ceea ce a generat rezerve în multe capitale europene.
Dintre cei 32 de membri ai NATO, 23 vor atinge anul acesta ținta actuală de 2%, potrivit calculelor alianței, față de doar șase în 2018. Cu toate acestea, șapte membri europeni, inclusiv Italia și Spania, încă nu îndeplinesc această ţintă stabilită acum un deceniu.
Viitorul președinte al SUA, Donald Trump, a cerut membrilor europeni să îşi asume o parte mai mare din cheltuielile pentru apărare. Europa realizează acum faptul că sumele actuale alocate nu sunt suficiente pentru a sprijini Ucraina.
Discuţiile confidenţiale, care au început în cadrul reuniunii recente a miniştrilor de externe NATO, propun o creştere etapizată: un obiectiv de 2,5% pe termen scurt şi atingerea a 3% până în 2030. Aceste angajamente ar putea fi formalizate la summitul din Olanda, programat pentru anul viitor, potrivit unor surse implicate.
Secretarul general NATO, Mark Rutte, a evitat să comenteze direct această propunere, dar a sugerat că viitoarea ţintă ar trebui să depăşească semnificativ nivelul actual de 2%. „Am o cifră în minte, dar nu o voi dezvălui acum. Este clar însă că cei 2% nu sunt suficienţi pentru a acoperi nevoile actuale ale alianţei”, a declarat el pentru FT luna aceasta.
Rutte a declarat că ar fi „bine” să se ajungă la un acord privind o nouă țintă la summitul de la Haga, în ciuda presiunilor fiscale din Europa, care au dus la prăbușirea guvernelor Germaniei și Franței în ultimele două luni.
În timpul primului mandat al lui Trump, acesta a folosit summit-ul NATO din 2018 pentru a cere creșterea cheltuielilor de apărare, amenințând cu retragerea SUA din alianță. Liderii, inclusiv Rutte, pe atunci premier al Olandei, au promis să accelereze creșterea cheltuielilor pentru a atinge ținta de 2%.
Cu toate acestea, creșterea semnificativă a cheltuielilor a avut loc doar ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
„Având în vedere toate sarcinile cu care ne confruntăm, de la apărarea Ucrainei până la cerințele minime ale NATO, această discuție va avea loc, indiferent de situație”, a declarat un oficial german. „Iar următorul summit NATO ar fi momentul perfect.”
O țintă de 3% ar reprezenta, de asemenea, „un semnal bun pentru SUA și pentru Trump”, a adăugat oficialul. Germania a atins pentru prima dată ținta de 2% în acest an.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a susținut de mult timp necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare, avertizând că Rusia ar putea fi în poziția de a ataca o țară NATO până în 2029. „(Rușii n.r.) nu au trecut la o economie de război pentru că se plictiseau”, a spus oficialul.
Creșterea cheltuielilor pentru apărare va fi o provocare majoră pentru multe țări europene, inclusiv economii precum Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Spania.
Marea Britanie este pregătită să aloce aproximativ 60 de miliarde de lire sterline sau 2,3% din PIB pentru apărare anul acesta, iar Guvernul a promis să crească această valoare la 2,5%. Prim-ministrul Keir Starmer nu a indicat un termen precis pentru atingerea acestui obiectiv.
Oficialii din domeniul apărării și analiștii admit deschis că, chiar și cu 2,5%, armata britanică nu ar putea să se modernizeze complet, să-și mențină toate capabilitățile și să îndeplinească planurile actualizate ale NATO.
„Marea Britanie nu poate satisface cerințele actuale ale NATO cu 2,5% din PIB”, a declarat un oficial militar britanic de rang înalt pentru Financial Times.
Italia, care alocă 1,49% din PIB, este deja supusă procedurii de deficit excesiv a UE pentru încălcarea regulilor bugetare ale Bruxelles-ului. Guvernul premierului Giorgia Meloni s-a angajat să atingă ținta actuală a NATO de 2% din PIB până în 2028.
Ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a avertizat săptămâna aceasta că revenirea lui Trump va exercita mai multă presiune asupra Romei pentru a depăși ținta actuală.
„Nu știu în ce interval de timp, dar cu siguranță Trump va accelera această presiune”, a declarat Crosetto luni. „Nu va mai fi vorba doar de 2%. Va fi 2,5%, dacă nu chiar 3%, conform aliaților NATO.”
Spania se află pe ultimul loc în NATO în privința cheltuielilor, cu 1,28% din PIB pentru apărare. Prim-ministrul Pedro Sánchez a reamintit jurnaliștilor săptămâna aceasta că Spania depășește un al doilea obiectiv, acela de a aloca 20% din cheltuielile de apărare pentru cercetare și dezvoltare, și contribuie cu un număr mare de militari la misiunile NATO.
SUA cheltuiesc aproximativ 3,4% din PIB pentru apărare.
