România în Schengen: Cu cât se reduce timpul de așteptare la granițe și care sunt punctele de frontieră fără controale
Timpii de staţionare la frontiere se vor reduce cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, în urma intrării depline a României în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, iar transportatorii rutieri vor tranzita mult mai rapid granițele cu statele Uniunii Europene, transmite joi ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
„De la 1 ianuarie 2025, pentru transportul feroviar, intrarea deplină în spaţiul Schengen înseamnă eliminarea controlului în frontieră. Se reduc astfel timpii de staţionare în frontiere cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, la punctele vamale de la: Curtici; Valea lui Mihai; Salonta; Episcopia Bihor; Carei”, a scris ministrul Transporturilor pe pagina sa de Facebook.
Pentru transportul rutier de marfă, aderarea la Schengen se traduce prin eliminarea controlului sistematic din frontierele cu statele membre UE vecine, Ungaria şi Bulgaria, astfel că transportatorii rutieri vor tranzita mult mai rapid frontierele cu statele UE: Vama Veche, Negru Vodă, Giurgiu, Călăraşi, Zimnicea, Turnu Măgurele, Bechet, Calafat, Nădlac 1 şi 2, Vârşand, Borş 1 şi 2 şi Petea.
România și Bulgaria sunt membre depline ale spațiului Schengen
Miniştrii de interne din ţările UE, reuniţi în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), au decis să ridice restricțiile impuse României și Bulgariei la frontierele terestre și începând cu 1 ianuarie 2025 să devină membre depline ale spațiului Schengen.
Consiliul JAI a ridicat ultima barieră din calea acceptării Bulgariei și României în spațiul european de liberă circulație, după decenii de tergiversări, anunță Consiliul Uniunii Europene
„Este un moment istoric de a primi în final Bulgaria şi România ca membre depline ale Schengen. Ridicarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între aceste state membre a fost o prioritate de top pentru preşedinţia ungară la Consiliul UE şi astăzi am transformat-o în realitate. Acest pas va fi benefic nu numai pentru cetăţenii bulgari şi români, dar şi pentru UE ca întreg”, a declarat ministrul ungar de Interne, Sandor Pinter
Bulgaria şi Romania au avut de parcurs un drum lung până să fie admise în zona de liberă circulație. Încă de la aderarea în Uniunea Europeană, cele două țări au aplicat părţi din cadrul juridic Schengen (acquis-ul), inclusiv cele referitoare la controalele la frontierele externe, cooperare poliţienească şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen. La 30 decembrie 2023, Consiliul a adoptat decizia de a aplica, de la 31 martie 2024, părţile rămase al acquis-ului Schengen şi să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele interne aeriene şi maritime din România și Bulgaria.
Comisia Europeană a salutat decizia unanimă a Consiliului JAI
Comisia Europeană salută decizia Consiliului JAI privind aderarea deplină a României şi Bulgariei la spațiul Schengen, reflectă la parcursul pe care l-au îndeplinit până au fost admise și elogiază efortul depus de cele două state.
„Acest pas important finalizează intrarea deplină a ambelor ţări în Spaţiul Schengen și aduce numeroase beneficii: va consolida piaţa internă, va spori călătoriile, comerţul şi turismul. Un Spaţiu Schengen solid consolidează unitatea UE şi face UE mai puternică la scară mondială. Decizia înseamnă că, începând cu 1 ianuarie 2025, cetăţenii pot călători fără controale la frontierele terestre către şi între Bulgaria şi România.
Din decembrie anul trecut, când Consiliul a decis să primească România şi Bulgaria în spaţiul Schengen, ambele state membre au luat toate măsurile necesare pentru a asigura o bună aplicare a normelor Schengen începând cu 31 martie 2024. La acea dată, controalele la frontierele aeriene şi maritime interne au fost ridicate şi au început să se aplice normele Schengen, inclusiv în ceea ce priveşte eliberarea vizelor specifice.
Cadrele de cooperare pe care Comisia le-a lansat în luna martie a acestui an cu Bulgaria şi România se bazează pe punerea în aplicare cu succes a proiectelor-pilot pentru proceduri rapide de azil şi returnare. Ambele ţări vor sprijini în continuare eforturile europene comune de a aborda securitatea UE la frontierele externe ale UE şi provocările legate de migraţie. De asemenea, Comisia va continua să ofere sprijin financiar şi asistenţă Frontex ambelor state membre", a transmis Comisia Europeană.
