Care sunt beneficiile aderării la spațiul Schengen. România intră în elita europeană. Noul statut aduce avantaje pe termen lung
România primește un cadou la aniversarea majoratului în Uniunea Europeană. Va adera la spațiul Schengen și cu granițele terestre de la începutul anului viitor. Este decizie așteptată mai bine de un deceniu, care a adus anual pierderi de miliarde de euro economiei românești.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene a ridicat ultima barieră din calea acceptării României și Bulgariei în spațiul european de liberă circulație, după 12 ani de tergiversări. Acest lucru înseamnă aderarea completă la Schengen pentru cele două țări. Însă, timp de șase luni vor exista controale aleatorii la frontierele terestre.
Anunțul a fost salutat imediat de toți politicienii, inclusiv de președintele Klaus Iohannis, care a subliniat avantajele economice pe care le aduce noul statut.
Președintele a declarat că „eliminarea controalelor la frontierele interne înseamnă circulație mai rapidă, mai simplă pentru cei care călătoresc. Timpul la granițe este considerabil redus, costurile logistice pentru companii vor scădea, ceea ce va crește rapid competitivitatea produselor și serviciilor românești pe piața europeană”. Șeful statului este de părere că va crește considerabil și atractivitatea României pebntru investitorii străini, care vor vedea un avantaj comercial în conectivitatea sporită a țării noastre.
Aderarea la Schengen era așteptată și de mediul de afaceri, care s-a confruntat ani la rând cu costuri mai mari din această cauză.
Cozile kilometrice de la frontierele terestre, mai ales pe culoarele pentru transportul mărfurilor, se traduc în pierderi de timp, de bani și în probleme de mediu.
Datele INS arată că în primele zece luni din an, firmele românești au exportat mărfuri în valoare de 77,7 miliarde de euro. Din această sumă, 56,2 miliarde de euro reprezintă mărfurile trimise spre statele ale Uniunii Europene.
Iar cea mai mare parte a exporturilor țării noastre se face cu transportul rutier. Sectorul transporturilor rutiere este cel mai mare exportator de servicii al României, cu 7,2 miliarde euro în perioada ianuarie-septembrie 2024, potrivit BNR.
Datele Inspectoratului General al Poliției de Frontieră arată că, în 2023, prin punctele de trecere a frontierei dintre România și Ungaria au ieșit din țară 1,38 de milioane de camioane de marfă, iar alte 1,17 milioane au intrat. În ceea ce privește punctele de frontieră româno-bulgare, 1,02 milioane de camioane au ieșit și 977.000 au intrat în țară.
O analiză KPMG arată că acestea au așteptat la graniță între 30 de minute și 72 de ore, timpul mediu fiind de șase ore.
Iar, timpul în plus petrecut la frontieră înseamnă costuri mai mari pentru transportatori, care în final se regăsesc în costul produselor.
Doar din cauza timpului petrecut la vamă, transportatorii spun că au ajuns să înregistreze pierderi anuale de peste 2,5 miliarde de euro. Iar din 2012 și până în prezent pierderile cumulate au depășit 22 de miliarde de euro, arată estimările Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri.
Situația a afectat și exportatorii. Ministerul Economiei spune într-un mesaj pe Facebook că fiecare autoturism marca Dacia sau Ford este mai scump cu 100 de euro din cauza staţionării în vamă.
Reprezentanții transportatorilor spun însă că aderarea la Schengen nu rezolvă pe deplin problema cozilor de la granițe.
Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România, a a declarat la Digi24 că transportatorii și-ar dori să nu se mai mențină celelalte controale care astăzi se desfășoară în punctele de trecere a frontierei între România și Ungaria și între România și Bulgaria, precum cântărire, măsurare și verificarea documentelor vehiculelor de marfă.
„Aceste controale, dacă vor continua să fie derulate în punctele de trecere a frontierei, beneficiile pentru industria transporturilor rutiere și beneficiile potențiale pentru economia românească rămân doar pe hârtie”, a declarat Radu Dinescu.
Reprezentanții UNTRR cer modificarea legislației astfel încât aceste controale să nu se mai facă la graniță și să adoptăm soluțiile luate de alte state. De exemplu, Austria face aceste controale sunt făcute cu câțiva kilometri înainte de frontieră, tocmai pentru a nu se forma ambuteiaje la graniță.
O altă soluție ar fi implemnetarea în toate punctele de frontieră a sistemelor de electronice de cântărire în mers, precum cel de la Nădalc II. Acesta este instalat înaintea graniței și înregistrează greutatea, numărul de axe și numărul de înmatriculare al autocamionului. În cazul în care sistemul detectează că un camion depășește greutatea legală, acesta este direcționat spre cântarele din punctele de trecere a frontierei.
Aderarea deplină la Spațiul Schengen aduce avantaje certe și pentru turiști. Ei vor putea călători și cu mașina sau autocarul în afară fără fără a mai pierde ore întregi la vamă, de la 1 ianuarie 2025.
Iar acesta este un avantaj important, având în vedere că anul trecut 2,19 milioane de autoturisme au ieșit din țară pe la vămile cu Ungaria, iar 1,80 de milioane au intrat. În același timp, pe la granița cu Bulgaria au ieșit din țară 673.000 de mașini și au intrat 664.000. Li se adaugă alte 200.000 - 300.000 de microbuze și autocare care au trecut cele două granițe anul trecut.
Practic, milioane de turiști nu vor mai sta la cozi, care puteau ajunge și la 90 de minute.
Iar asta aduce beneficii și pentru mediu. O bună parte din aceste camioane, mașini, microbuze și autobuze stau acum la cozi cu motorul pornit și emit în atmosferă peste 3.800 de tone de dioxid de carbon pe lună, mai arată analiza KPMG. Asta înseamnă aproximativ 46.000 de tone de dioxid de carbon pe an sau peste 550.000 de tone de când România a îndeplinit criteriile pentru aderarea la spațiul Schengen.
Economiștii ING estimează că aderarea la Schengen va avea o contribuție cuprinsă între 0,7% și 1,2% la PIB în următorii 3-5 ani.
