Succesul economic, în ciuda piedicilor politice. România devansează Ungaria și se apropie de Polonia
România continuă să avanseze pe scara bunăstării. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor l-a depășit pe cel din Ungaria și este foarte aproape de Polonia și Estonia. Nu este însă o performanță cu care să se poată lăuda Guvernul ca urmare a politicilor sale economice. Ba din contră. În ciuda piedicilor puse regulat de autorități și a lipsei unei strategii de dezvoltare, economia s-a dovedit a fi mai rezistentă și mai dinamică decât se aștepta.
Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a ajuns anul trecut la 78% din media Uniunii Europene, arată ultimele date ale Eurostat. E un indicator calculat la puterea de cumpărare standard. Aceasta este o monedă artificială care elimină diferențele dintre nivelul prețurilor din diferite țări pentru a permite comparații între PIB-ul acestor state.
Este o evoluție spectaculoasă dacă ne raportăm la momentul aderării la Uniunea Europeană, când eram la doar 44% din media europeană.
Și vine ca urmare a creșterii susținute a economiei românești din ultimele două decenii. În ultimii 24 de ani, economia a fost în doar trei ani în recesiune, iar de nouă ori avansul PIB-ului a depășit 5%.
La creșterea economică au contribuit din plin fondurile europene, care au dus la dezvoltarea accelerată a sectoarelor din economie. De asemenea, apartenența la clubul european a făcut ca economia României să devină mai atractivă în ochii investitorilor străini, care pe lângă bani, au venit și cu expertiză care a determinat creșterea valorii adăugate și a productivității, ceea ce a însemnat, până la urmă, și salarii mai mari.
În plus, pe lângă Capitală, au apărut și alte centre economice, industriale și de inovare puternice - Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea, Sibiu și Brașov au cunoscut o dezvoltare impresionantă în ultimii ani. Capacitatea acestor orașe de a atrage investiții străine este foarte mare, iar mediul lor educațional și de cercetare s-a dezvoltat foarte mult.
Totodată, economia României se bazează mai mult pe piața internă decât economiile Slovaciei sau Ungariei, de exemplu, care sunt mult mai dependente de exporturi. Prin urmare, țara e mai puțin expusă la fluctuațiile pieței internaționale și poate profita de oportunitățile unei piețe interne relativ mari, așa cum se întâmplă și în cazul Poloniei.
România a mai beneficiat și de un leu stabil de-a lungul timpului, asta deși a traversat și perioade cu inflație ridicată și dobânzi mari.
Toate acestea au permis României să depășească în ultimii ani Grecia, Slovacia, Letonia și Croația, pe lângă Bulgaria, care a fost mereu mai în spate în ceea ce privește PIB-ul per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard.
Iar anul trecut, am întrecut și Ungaria, care a stagnat la 76% din media UE (deși datele provizorii din 2022 ale Eurostat arătau că am depășit la limită Ungaria încă din acel an, datele definitive nu au confirmat). În plus, ne-am apropiat de Polonia (80% din media UE) și Estonia (81% din media UE) și avem șansa ca în câțiva ani să le depășim și pe acestea.
Estimările arată că România va avea în continuare o creștere economică peste cea a țărilor din regiune, ajutată și de fondurile europene și de cele din PNRR. De asemenea, există decalaje mari între regiuni, de exemplu cel dintre Transilvania și Moldova, ceea ce arată că că avem încă un potențial foarte mare de dezvoltare.
Trebuie doar ca politicienii să nu se comporte iresponsabil, mai ales într-un an cu patru rânduri de alegeri, precum acesta.
Iar exemplul de „așa nu" la care ar trebui sa fie atenți politicienii de la noi este chiar Ungaria, țara pe care am întrecut-o anul trecut.
Mult timp, Ungaria ne-a considerat vecinul sărac, iar ținta oficialilor ungari era de a ajunge din urmă Austria. Iar primele știri care anunțau că România a devansat Ungaria pe scara bunăstării au provocat uimire la Budapesta.
Dar, deși e drept că țara vecină a recuperat din decalajul față de media europeană, economia românească a înregistrat o convergență mai rapidă. Datele oficiale arată că din 2013 în 2023 Ungaria a recuperat 10 puncte procentuale, iar România 24 de puncte.
Iar perioada coincide cu intensificarea derapajelor iliberale de la Budapesta.
Pe lângă punerea sub control a justiției, guvernul Orban este acuzat că a afectat independența băncii centrale, că a distribuit clientelar fondurile europene și a luat măsuri care au știrbit piața liberă, precum plafonarea prețurilor la combustibili și la alimente și suprataxarea multinaționalelor.
Dar, derapajele de la normele statului de drept au făcut ca Comisia Europeană să-i blocheze Ungariei accesul la fondurile europene și la cele din Fondul de Redresare în valoare de miliarde de euro. Iar lipsa acestor fonduri a contribuit la performanța slabă a economiei ungare de anul trecut, când a scăzut cu 0,8%.
De asemenea, măsurile economice populiste și anti piață au dus la creșterea substanțială a inflației, deprecierea puternică a monedei naționale și reducerea semnificativă a puterii de cumpărare a populației.
