Statistici de Ziua Internaţională a Femeii, INS arată care e situația în România
De 8 martie, Ziua Internaţională a Femeii, Institutul Naţional de Statistică a făcut o selecţie de date şi informaţii statistice despre jumătățile mai bune ale bărbaților.
Din cele 19.054.500 persoane care la 1 ianuarie 2023 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României, 9.808.000 sunt femei, reprezentând 51,5% din totalul populaţiei rezidente.
În mediul urban, ponderea femeilor este mai pronunţată decât în cel rural; peste 5.252.600 de femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,8% din totalul populaţiei urbane, în mediul rural ponderea populaţiei feminine fiind de 50%.
Vârsta medie a populaţiei feminine este cu 3,6 ani mai mare decât a celei masculine:
- vârsta medie naţională: 42,4 ani
- vârsta medie feminină: 44,1 ani
- vârsta medie masculină: 40,5 ani
Populaţia feminină are o pondere mai mare decât populaţia masculină în aproape toate judeţele, excepţie făcând judeţul Vaslui.
Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Brăila şi Caraș Severin, iar cele mai scăzute în Ilfov şi Bistrița-Năsăud.
Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul urban (53,4% din totalul femeilor de 65 ani şi peste).
Contingentul feminin fertil, format din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 ani, număra 4.063.000 persoane, potenţialele mame reprezentând, astfel, 41,4% din totalul populaţiei feminine rezidente în România la 1 ianuarie 2023.
Rata fertilității, mai mare în Moldova
În anul 2022 cele mai mari rate de fertilitate (născuți-vii la 1.000 femei de vârstă fertilă, 15-49 ani, din populația rezidentă) s-au înregistrat în județele Suceava (57,9‰), Vaslui (54,1‰) și Iași (52,2‰), iar cele mai scăzute în județele Mehedinți (31,6‰) și Gorj (32,7‰). Fertilitatea feminină la nivel de țară a fost de 43,6 copii născuți-vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă (15-49 ani).
În anul 2022 numărul de născuți-vii (cu reședința obișnuită în România) a fost de 178.233 copii, rezultând o rată a natalității de 9,4 născuți-vii la 1.000 de locuitori. România se situează printre țările cu o rată a natalității mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalității în UE-274 a fost în anul 2022 de 8,7 născuți-vii la 1.000 de locuitori.
Tendința din anii anteriori s-a păstrat și în 2022, născându-se mai mulți băieți decât fete, cu un raport de masculinitate de 106 băieți la 100 fete.
Rata natalității, în scădere
Faţă de anul 2021, în anul 2022 rata natalității a înregistrat o scădere, atât în mediul urban, de la 10,2 ‰ (în anul 2021) la 9,3‰, cât și în mediul rural, de la 10,0‰ (în anul 2021) la 9,4‰ (în anul 2022). Rata natalității din mediul rural în anul 2022 a fost mai ridicată față de cea din mediul urban pentru prima dată în ultimii 10 ani.
În anul 2022 vârsta medie a mamei la naștere a fost egală cu cea din anul 2021 (28,8 ani), iar vârsta medie la prima naștere a fost de 27,6 ani în uşoară scădere faţă de anul precedent când vârsta medie a mamei la naștere a fost de 27,7 ani, menținându-se tendința de amânare a nașterii.
Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27,4 ani) comparativ cu cele din urban (30,1 ani). Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (29,2 ani în urban și 25,3 ani în rural).
Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,5 ani în județul Ialomița și 31,0 ani în Municipiul București. Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul București (31,6 ani), iar cea mai scăzută în judeţul Călărasi (26,5 ani).
Comportamentul reproductiv al femeilor diferă în raport cu statutul lor ocupaţional. În anul 2022 ponderea copiilor născuţi-vii de către mame casnice a crescut ușor față de anul precedent, de la 33,0% în anul 2021 la 34,5% în anul 2022. Un procent de 54,3% născuți-vii au avut mame salariate.
În anul 2022, în mediul rural, 48,2% din numărul născuților-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 21,8% din numărul născuților-vii au avut mame casnice. În anul 2022 ponderea născuţilor-vii de către femeile cu nivel superior de educaţie a crescut ușor față de anul precedent, 29,0% dintre născuții-vii aveau mame cu studii superioare, mai puțin cu 0,2 puncte procentuale față de 2021, iar ponderea născuţilor-vii de către mamele cu nivel de educație mediu: profesional, liceal și postliceal (41,1%) a crescut față de anul precedent cu 2,8 puncte procentuale.
Speranţa de viaţă la naştere a femeilor, în anul 2022, a fost de 78,02 ani (78,81 ani în urban și 76,95 ani în rural).
Căsătoriile, în ușoară creștere
În anul 2022, rata nupţialităţii a fost de 5,4 căsătorii la 1.000 locuitori (5,2 căsătorii la 1.000 locuitori în anul 2021). Din totalul de 118.300 căsătorii, cele mai multe s-au oficiat în luna august (19382 căsătorii), iar cele mai puţine în luna ianuarie (4593 căsătorii). România se situează printre ţările cu o nupţialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupţialităţii în UE-27 a fost în anul 2021 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 3,9‰.
Vârsta medie la căsătorie, în anul 2022 a crescut faţă de anul precedent, în medie, cu 0,7 ani la femei și cu 0,6 ani la bărbați. Astfel, vârsta medie la căsătorie a femeilor a fost de 31,4 ani (față de 30,7 ani în 2021), iar a bărbaților de 34,4, (față de 33,8 ani în 2021). Vârsta medie la prima căsătorie a fost, în anul 2022, 28,8 ani pentru femei (28,3 ani în 2021) și 32,1 ani pentru bărbați (31,6 ani în 2021).
Divorțurile, în scădere
În anul 2022, s-au înregistrat 23289 divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,06 divorţuri la 1.000 locuitori (1,23 divorţuri la 1.000 locuitori în anul 2021). Totuşi, nivelul divorţialităţii se menţine relativ scăzut comparativ cu alte ţări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorţialităţii în UE-27 a fost în anul 2021 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 1,7‰.
Ponderea primului divorţ în numărul total al divorţurilor a fost de 93,9% pentru femei și de 93,7% pentru bărbaţi. Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat se poate observa că femeile și bărbații din grupa de vârstă 40-44 ani (17,5% pentru femei) și (18,4%pentru bărbați) au avut cea mai mare pondere. Vârsta medie la divorţ a fost de 40,7 ani pentru femei și 44,3 ani pentru bărbați.
Femeile ocupă puține funcții de conducere
În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2023, relevă faptul că populaţia ocupată era de 7.732.400 persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 42,7%;
Domenii în care activează femeile
Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că:
- 1,8% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori;
- 25,4% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate;
- 8,3% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic;
- 7,2% au avut statutul de funcţionari administrativi;
- 27% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor;
- 6,8% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit;
- 8% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi;
- 15,5% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii ;
În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 29,1% erau absolvente ale învăţământului superior, 5,9% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 43,5% au mabsolvit liceul, iar 11,1% şcoli profesionale şi de ucenici.
Majoritatea femeilor accesează internetul
În anul 2023, 88,5% dintre femeile de 16-74 ani au folosit internetul în ultimele 3 luni.
Navigarea pe internet, în interes personal, are ca principal scop participarea la rețelele de socializare, 84,9% în totalul femeilor în vârstă de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele 3 luni, fiind urmat de efectuarea apelurilor video sau vocale pe internet (79,8%), utilizarea mesageriei instant (72,8%), căutarea de informații despre sănătate (60,7), citirea online a siteurilor de știri (59,7%) şi găsirea de informații despre bunuri și servicii (53,7%).
