Schimbări la buget: UE va permite statelor membre să folosească banii din fondurile de coeziune pentru apărare și securitate
Războiul Rusiei în Ucraina și revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pun presiuni asupra Uniunii Europene (UE), care intenționează să își modifice politica de cheltuieli pentru a redirecționa zeci de miliarde de euro către apărare și securitate.
Decizia ar viza aproximativ o treime din bugetul comun al blocului, respectiv aproximativ 392 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, bani destinați reducerii inegalității economice dintre țările UE. Până acum, au fost cheltuite doar aproximativ 5% din aceste fonduri de coeziune, iar cei mai mari beneficiari, printre care Polonia, Italia și Spania, au cheltuit chiar mai puțin.
Conform normelor în vigoare, aceste fonduri nu pot fi utilizate pentru achiziționarea de echipamente de apărare sau pentru finanțarea directă a armatelor statelor membre, dar sunt permise investițiile în așa-numitele produse cu dublă utilizare, precum dronele. Statele membre vor avea acum mai multă flexibilitate pentru a aloca fondurile de coeziune în industriile de apărare și proiectele de mobilitate militară, precum consolidarea drumurilor și podurilor pentru a permite trecerea în siguranță a tancurilor, conform oficialilor UE. De asemenea, vor fi autorizate să finanțeze creșterea producției de arme și muniții, deși interdicția de a utiliza fondurile UE pentru achiziționarea acestor arme va rămâne în vigoare.
Schimbarea va fi aplicată printr-o clarificare adresată statelor membre privind modul în care pot fi utilizate fondurile de coeziune, mai degrabă decât printr-o schimbare a regulilor formale, arată Financial Times. Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că nu există „planuri” de a acorda țărilor UE „mai multă flexibilitate”, deoarece „regulile actuale deja prevăd o astfel de posibilitate”.
„Suntem întotdeauna pregătiți să explicăm statelor membre ce este și ce nu este posibil conform regulilor existente”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Ce cred statele membre
Germania este un pilon central pentru mobilitatea militară europeană datorită amplasării sale, dar infrastructura de transport se află într-o stare precară, iar ministerul Economiei din Berlin a estimat în 2022 că țara are nevoie urgentă de 165 de miliarde de euro pentru drumuri, căi ferate și poduri. Germania urmează să primească 39 de miliarde de euro din fondurile de coeziune până în 2027.
Schimbarea va fi, de asemenea, binevenită pentru statele de la granița estică a Uniunii, care și-au sporit cheltuielile militare de la debutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în timp ce unele au înregistrat o scădere a investițiilor străine.
„Trebuie să investim în proiecte de mobilitate militară care sunt costisitoare... și importante nu doar pentru o singură țară, ci și pentru întreaga regiune”, a declarat Gintarė Skaistė, ministrul Finanțelor din Lituania.
„Suntem sub presiuni mai mari decât alții, avem nevoie de o prezență militară mai mare. Cheltuielile noastre pentru apărare sunt ridicate, iar următorul buget european ar trebui să țină cont de acest lucru”, a declarat Jürgen Ligi, ministrul finanțelor din Estonia, pentru FT.
Noua strategie a SUA
Președintele ales Donald Trump a avertizat aliații NATO la începutul acestui an că, dacă va câștiga un nou mandat, va încuraja Rusia să facă „ce vrea ea” dacă membrii alianței nu ating ținta de cheltuieli pentru apărare.
Polonia, în special, a exercitat presiuni asupra Comisiei pentru a aloca mai multe fonduri pentru apărare. Varșovia a cheltuit 4,1% din PIB pentru armată în acest an, dublu față de ținta NATO, și își propune să ajungă la 4,7% în 2025.
Țările UE au cheltuit relativ puțin din fondurile lor de coeziune până acum întrucât au prioritizat miliardele din fondurile de redresare disponibile după pandemia de Covid-19. Fondurile, inclusiv PNRR-ul României, expiră în 2026.
Polonia a cheltuit o sumă relativ mare din fondurile de coeziune în comparație cu țările vecine, dar a fost mai lentă în actualul ciclu bugetar, căci Bruxelles a blocat banii în 2022 din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Banii au început să curgă doar după ce prim-ministrul Donald Tusk a preluat funcția în decembrie anul trecut.
De asemenea, redirecționarea banilor de la alte priorități, precum infrastructura verde și digitală, către industria de apărare ar necesita aprobarea Comisiei, a spus un oficial. „Faptul că ar trebui să acordăm mai multă atenție apărării nu înseamnă că ar trebui să uităm de tranziția verde sau de coeziune”, a declarat Piotr Serafin, comisarul pe buget al UE, săptămâna trecută.
