România e pe harta noului drum al mătăsii. Kârgâzstan e verigă. Ce relații au cu noi
Republica Kârgâză este un stat în Asia Centrală față de care România manifestă un interes deosebit, în sensul pătrunderii pe această piață. Totuși, în ciuda celor mai bune intenții de ambele părți, comerțul bilateral este subdezvoltat. „Noul Drum al Mătăsii” este o expresie a ambițiilor geopolitice și economice ale administrației din Beijing.
Relațiile bilaterale dintre Republica Kârgâză și România au cunoscut o dinamizare susținută în ultimii ani. Dialogul privind cooperarea a fost deschis în 2018, a continuat cu întrevederile dintre miniștri, s-au făcut promisiuni și cam atât.
În 2019, o delegație condusă de fostul ministru de externe Lazăr Comănescu se deplasa la Bișkek pentru a consolida relația dintre cele două țări. În cadrul întâlnirii, părțile au subliniat necesitatea dezvoltării cooperării bilaterale prin organizarea de consultări anuale pe diverse zone tematice, potrivit agenției de stat, Kabar.
De atunci și până în prezent nu au mai existat întâlniri la nivel înalt. Unde s-a produs ruptura?
Conform ultimelor date furnizate de Ministerul Afacerilor Externe, volumul total al schimburilor comerciale bilaterale a fost de 3.75 milioane de dolari în 2020. Exporturile au totalizat 2.71 milioane de dolari iar importurile 1.04 milioane de dolari. Din această afacere, România a scos un profit de 1.67 milioane de dolari. Chiar dacă mai mult am exportat serviciile și produsele românești pe piața kârgâză, relațiile economice sunt departe de a fi ideale, iar acest volum este considerat a fi unul redus.
Evoluţia relațiilor comerciale româno-kârgâze este lentă, din cauza lipsei de interes a companiilor româneşti. Distanța și lipsa infrastructurii sunt principalele piedici care duc la scăderea atractivității economice.
Cum vrea China să își extindă influența spre Europa
Fostul stat sovietic se învecinează cu Tadjikistan, Kazahstan, Uzbekistan și China. Economia este preponderent una agrară. Industria este specializată în prelucrarea metalelor neferoase. Politica externă actuală a Bișkekului se concentrează pe valorificarea potențialului țării de a deveni o verigă importantă pe ruta de transport terestru care leagă Europa de China.
Concret, autoritățile kârgâze acordă prioritate dezvoltării infrastructurii rutiere și feroviare a țării prin intermediul programului chinez „Noul Drum al Mătăsii”. Poziția geografică dar și lipsa mijloacelor au contribuit la vizibilitatea redusă a țării în planul turismului și afacerilor, însă oficialii speră să schimbe acest lucru datorită oportunității oferite de Beijing.
Proiectul megaloman început în 2013 este cel mai mare program de dezvoltare la nivel mondial, acoperă 17 țări, printre care și România. Cele mai importante investiții chineze în România sunt în domeniul tehnologiei, potrivit EFOR.
Problema cu astfel de oportunități este că ele nu sunt gratuite.
Spre exemplu, Tadjikistanul vecin a plătit pentru proiectele de infrastructură realizate de statul chinez în natură: le-au permis exploatarea unei mine de aur și a unor vaste terenuri preponderent agricole, potrivit The National Interest.
China investește peste 900 de miliarde de dolari pentru a dezvolta regiunea prin programul său ambițios care recrează ruta comercială antică, cu scopul de a stimula economia internațională. În Kârgâzstan, totalul fondurilor alocate depășește patru miliarde de dolari și au o perioadă de rambursare de 20-25 ani, cu o rată a dobânzii de 1.86-2.5% și perioade de grație cuprinse între 5-11 ani. Cu alte cuvinte, pentru următorul sfert de secol kârgâzii vor plăti prețul neșansei de a nu reuși să se dezvolte singuri.
Însă criticii spun că drumul Chinei spre Europa nu este pavat cu cele mai bune intenții. Deși în aparență, Beijingul face lucrări în țări subdezvoltate cu intenția de a le ajuta, în esență mărește datoria acestor state cu scopul de a le face dependete de autoritatea sa economică și încearcă să domine piețele globale prin comerțul excesiv al mărfurilor sale.
„Noul Drum al Mătăsii” nu este decât o expresie a ambițiilor geopolitice și economice ale administrației din Beijing.
