România are absorbție zero de bani europeni din bugetul multianual al UE. Economist: „Ne vom lua adio de la fonduri”
Rata de absorbție a fondurilor europene la jumătatea perioadei bugetare 2021-2027 e zero, arată Consiliul Fiscal. România nu a reușit să atragă bani din fondurile de coeziune și structurale în valoare de peste 31 de miliarde de euro care i-au fost alocate. Printre motive se numără birocrația excesivă și incapacitatea administrației locale de a gestiona proiectele asumate, arată specialiștii consultați de Digi Economic. Pe termen lung, impactul va fi semnificativ: vom avea deficite mai mari de acoperit, pe de o parte, și „ne vom lua adio” de la banii în infrastructură, de coeziune, necesare pentru a construi școli, grădinițe, spitale.
În opinia publicată luni despre rectificarea bugetară, Consiliul Fiscal mai evidențiază și situația dificilă în cazul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde România a atras doar 2,1 miliarde de euro componenta granturi și 1,9 miliarde de euro împrumuturi din totalul de aproape 27 miliarde euro alocate.
Ce spune Consiliul Fiscal
Coroborând datele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ale Ministerului Finanțelor, se constată că din exercițiul financiar 2014-2020, beneficiind de Regula n+3, la finele lunii august 2024 se realizase o rată de absorbție (rambursări/alocări) a fondurilor structurale și de investiții de peste 90%, până la finele anului fiind probabil ca aceasta să se apropie de 100%. Diametral opus, în cazul CFM 2021-2027, la jumătatea acestui exercițiu (august 2024), rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune (alocări de 31 mld. euro, din care guvernul estima 2,5 mld. euro rambursări din FSC în anul 2024) era practic zero.
Implementarea PNRR (alocări de 28,4 mld. euro pentru perioada 2022-2026, din care 13,5 mld. euro granturi și 14,9 mld. euro împrumuturi) se confruntă cu întârzieri semnificative și provocări majore. Până în prezent, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) al UE, România a primit prefinanțări de 4 mld euro (2,1 mld euro componenta granturi și 1,9 mld. euro componenta împrumuturi), reușind să obțină aprobarea din partea Comisiei Europene doar pentru două cereri de plată care însumează 5,3 mld. euro (3,6 mld. euro componenta granturi și 1,7 mld. euro componenta împrumuturi) reprezentând o rata de absorbție sub 20% la jumătatea perioadei.
Cea de-a 3-a cerere de plată, în valoare de circa 2 mld. euro (exclusiv prefinanțarea) aferentă îndeplinirii a 76 jaloane și ținte cu termenele de realizare în trimestrele III și IV din anul 2022 a fost depusă abia în decembrie 2023, cu întârziere de 9 luni față de calendarul inițial. Această cerere se găsește încă în curs de evaluare de către Comisia Europeană, un număr de 4 jaloane aflându-se în proces de clarificare, în special cele privind regimul microîntreprinderilor și reforma companiilor de stat, nefiind exclusă din partea CE aprobarea doar a unei plăți parțiale și activarea procedurii de suspendare de plăți pentru jaloanele neîndeplinite.
România riscă să capete o dependență de fondurile europene ce se poate dovedi periculoasă. Aceasta și pentru că PNRR are o viață limitată (până în august 2026), iar fondurile structurale și de coeziune vor intra într-o altă logică de alocare. În plus, PIB pe locuitor al României va ajunge la un nivel care nu o va mai îndreptăți să primească fonduri nete de amploarea ultimului deceniu (ca procent din PIB).
Ce spun economiștii
„Este o realitate faptul că, din păcate, suntem codași la atragerea fondurilor europene. Noi din 2022 nu am mai atras niciun ban european. Anul trecut am marcat un record negativ al ultimilor 30 de ani, nu am atras niciun euro din PNRR, care tinde să devină Planul de Reforme Ratate dacă nici măcar un sfert din cele 600 de ținte, de angajamente, nu le-am îndeplinit până acum. În țară au intrat până acum aproximativ 9,2 miliarde de euro pre-finanțări din fondurile europene din PNRR și... cam atât. În rest, pe zona celorlalte programe europene am atras banii care erau din exercițiul financiar anterior, și asta abia după ce am făcut multe exerciții de scamatorie financiară, reușind să mutăm banii europeni de la un program la altul pentru a-i putea absorbi”, spune economistul Adrian Negrescu, pentru DigiEconomic.
Printre cauzele acestei situații se numără, în principal, birocrația, arată specialistul, care este una dintre cele mai complexe din Uniunea Europeană.
„Această situație reflectă lipsa de performanță a celor specializați în zona fondurilor europene, mai ales a autorităților guvernamentale, care nu au venit cu proiecte fezabile. Mai mult decât atât, multe dintre liniile de finanțare s-au blocat din prisma birocrației excesive pe care statul român a depus-o în acest domeniu. Avem cea mai birocratică modalitate de a atrage fonduri europene din întreaga Uniune Europeană. Pe lângă birocrația tipică de la Bruxelles, asociată fondurilor europene, autoritățile din țara noastră au introdus un alt strat gros tipic românesc, care a făcut ca multe dintre firme, mai ales din sectorul privat, să fie în situația imposibilă de a reuși să atragă fonduri.”
Situația reflectă incapacitatea administrației locale, arată și Petrișor Peiu, analist economic și profesor la Universitatea Politehnică din Bucureşti.
„De ce s-a ajuns aici? Sunt foarte multe proiecte care au rămas nefinalizate de către partea română și, mai mult, pentru că se încearcă fazarea unor proiecte care nu pot fi terminare prin PNRR, adică transferarea lor către cadrul financiar multianual 2021-2027 prin împărțirea în faze. Oricum ar fi, este o expresie a incapacității administrative sau a insuficienței administrației noastre în a administra astfel de proiecte. Pe de altă parte, este clar că avem o discrepanță între ceea ce s-a prevăzut în PNRR atunci când era guvernul Cîțu și ceea ce vrea să facă actualul guvern PSD. Important este că țara are o dificultate în a atrage acești bani și, chiar dacă ei vor fi atrași până la sfârșitul exercițiilor financiare respective, asta nu înseamnă că e bine; ei trebuie să vină pentru proiectele asumate și, mai ales, trebuie să vină la timp. Cu cât mai târziu, cu atât e mai rău”, a declarat el pentru DigiEconomic.
Consiliul Fiscal atrage atenția că banii nu vin la termen și nici în cantitatea suficientă, astfel încât, pentru anii 2024-2026 vom avea de acoperit din împrumuturi o sumă mai mare decât cea la care am fi fost obligați să apelăm dacă aceste proiecte erau duse la bun sfârșit, explică Petrişor Peiu.
„S-au atras mai mulți bani din sumele împrumutate decât din cele prevăzute a fi granturi; acest lucru se datorează incapacității administrative de a gestiona în paralel trei programe. Iată că s-a dovedit a fi o piatră de încercare mult prea mare pentru puterile administrative ale Guvernului nostru. De altfel, toate rapoartele de țară care vin de la instituțiile financiare internaționale sau de la Comsia Europeană pleacă de la premisa că principala vulnerabilitate a României este lipsa capacității administrative”, spune el.
Un caz deosebit avem la PNRR, mai arată Peiu, unde avem două proiecte întârziate și care au ieșit din posibilitatea de a fi finanțate prin PNRR: achiziția de trenuri cu hidrogen, la care statul român a renunțat, și metroul de la Cluj, pe care statul român îl va finanța din fonduri naționale.
„În ambele cazuri este o dovadă clară de incompetență. Să vedem dacă, în cazul achiziției de terenuri cu propulsie de hidrogen, se va reuși transferarea către alte proiecte, așa cum a anunțat Marcel Ciolacu. Cred că va fi foarte dificil să se facă acest transfer, deci putem considera că aceste sume sunt pierdute din PNRR”, explică el.
Pe termen lung, arată Negrescu, riscurile sunt semnificative. Concret, „ne putem lua adio” de la banii în infrastructură, de coeziune, necesare pentru a construi școli, grădinițe, spitale, Comisia Europeană având acum o schimbare de perspectivă pentru următorii ani.
„Fereastra de oportunitate generată de fondurile europene se va închide și în următorii ani 5 ani s-ar putea să nu mai avem la dispoziție atâtea fonduri pentru că UE va investi, prin noua sa politică economică, mai mulți bani în susținerea companiilor și mai puțini în proiectele care ne interesează pe noi. Mă aștept ca, în următorii 10 ani, să nu mai avem acces la fonduri europene, decât punctual pe baza unor proiecte dezvoltate de mediul de afaceri, în special pe zona construcției de business de la zero, care dezvoltă lanțuri economice și creează locuri de muncă. Ne vom lua adio de la fondurile de infrastructură, de coeziune, necesar epentru a construi școli, grădinițe, spitale. UE va fi focusată în următorii 5-10 ani pe reconstrucția Ucrainei, un efort financiar evaluat undeva la 400 de miliarde de euro, iar fondurile europene vor fi alocate doar pe zona economică. Deja Comisia Europeană a anunțat o schimbare a opticii spre a asigura competitivitatea economiei europene”, conchide Adrian Negrescu.
În ceea ce privește impactul pentru viitor, acesta este foarte clar: vom avea de acoperit deficite mai mari sau va fi mult mai greu să reducem deficitul de la 8% de anul acesta, la 3% nivelul impus de Comisia Europeană: „Cu cât avem găuri mai mari, cu atât ne va fi mai greu să le acoperim”, conchide Peiu.
