Recesiunea bate la ușă. Creșterea șomajului în SUA și încetinirea economică din Europa amenință echilibrul financiar global
Economiștii din Statele Unite critică Fed pentru amânarea scăderii dobânzilor cu încă o lună, după ce rata șomajului a explodat în iulie. În Uniunea Europeană, schimbările de politică monetară n-au adus impulsul dorit, încetinirea economică fiind vizibilă pe fondul reducerii activității industriale din statele membre.
Într-un articol prezentat la începutul anului de DigiEconomic, prognoza pentru 2024 nu se arăta prea optimistă. După mai bine de jumătate de an, trimestrul trei nu promite o îmbunătățire a situației macroeconomice la nivel planetar. În schimb, suntem foarte aproape să intrăm în recesiune.
O serie de factori au contribuit la degradarea economiei globale, însă inflația pare singura constantă care leagă Statele Unite de Europa. Atât Rezerva Federală Americană (Fed) cât și Banca Centrală Europeană (BCE) au promis o schimbare în politica monetară și reduceri de dobânzi dacă ating ținta de 2% inflație.
În timp ce prima se menține fermă pe poziția îndeplinirii obiectivului, a doua a scăzut dobânda de referință, fără atingerea pragului dorit. Este pentru prima dată în istorie când BCE reduce dobânda înaintea Fed.
Măsura nu a fost văzută ca un semn de bun augur de economiști, care anticipează extinderea fenomenului inflaționist prin scăderea puterii de cumpărare a euro și creșterea generalizată a prețurilor pe continentul european.
Fed va reduce dobânda de referință când va considera
Deși s-a confruntat cu un val de critici, Fed ține rata dobânzii blocată la cel mai ridicat nivel din ultimii 23 de ani. Prima scădere s-ar putea aplica luna viitoare, însă nimeni nu poate garanta această posibilitatea până oficialii din consiliul Fed nu sunt de acord în privința acestui lucru.
Rata inflației s-a menținut la 3% în al doilea trimestru, potrivit datelor Trading Economics, însă peste așteptările economiștilor băncii centrale americane. Președintele Fed, Jerome Powell a dat asigurări că dobânzile vor scădea în momentul în care inflația se încadrează în ținta de 2%, relatează Financial Times.
„Vrem să înţelegem mai bine datele pe care le avem înainte de a face orice reducere. Datorită faptului că economia americană este una puternică, avem capacitatea de a mai aştepta", declara Powell luna trecută.
Decizia de a mai aștepta l-a costat în schimb degradarea pieței muncii. Rata șomajului a crescut la 4,3% în iulie, fiind la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Datele sugerează că slăbirea bursei locurilor de muncă, alături de menținerea ridicată a dobânzilor, afectează cheltuielile și investițiile, fapt ce sporește șansele de a intra în recesiune, explică Politico.
„Au făcut o greșeală. Ar fi trebuit să reducă ratele în urmă cu câteva luni. O reducere de un sfert de punct în septembrie nu va fi suficientă. Trebuie să fie măcar jumătate de punct, dacă vor să normalizeze situația dobânzilor”, a declarat Mark Zandi, economist în cadrul agenției Moody’s.
Rata dobânzii de referință se menține într-un interval cuprins între 5,25% până la 5,5%, însă în mod paradoxal, economia Statelor Unite este fundamentată pe o bază solidă. Cu toate acestea, planează întrebarea dacă reducerea promisă în septembrie va fi suficientă pentru a risipi temerile legate de recesiune.
Europa și-a revenit după criza energetică însă „motorul” economiei UE dă semne de oboseală
Uniunea Europeană și-a revenit din criza energetică și a trecut la următorul nivel. În iunie, BCE a decis să reducă dobânda de referință înaintea Fed, aspect considerat la acel moment drept o anomalie de către specialiști. Obiectivul declarat al consiliului guvernatorilor instituției bancare este ca pe parcursul anului 2024 politica monetară să fie relaxată, dar în aceeași măsură menținută suficient de restrictiv, astfel încât să evite creşterile imprevizibile de inflaţie.
Până acum, inflația este departe de pragul dorit de 2%, însă s-a situat la 2,6% luna trecută, potrivit Trading Economics. Proximitatea de ținta dorită a fost unul din motivele scăderii dobânzii de referință. Chiar și așa, Europa se confruntă cu probleme de ordin macro, pe fondul situației din Germania.
Cea mai mare economie din zona euro dă semne de oboseală. Scăderea producției în al doilea trimestru a tras un semnal de alarmă printre analiști. Nici măcar organizarea Campionatului European de Fotbal nu a reușit să impulsioneze piața locală. În acest context, pentru a distrage atenția cetățenilor de la problemele reale, cancelarul Olaf Scholz a mărit salariile.
„Creșterea salariilor a dat sentimentul angajaților că situația s-a schimbat și puterea de cumpărare a crescut”, a declarat pentru Bloomberg, economistul Christiane von Berg.
Starea actuală nu este deloc încurajatoare, având în vedere numărul ridicat de falimente, cel mai mare din 2016. Măsura autorităților de a crește salariul în condiții de incertitudine denotă o gândire pe termen scurt, în defavoarea cetățenilor și economiei.
Cazul Germaniei nu este un fenomen izolat, potrivit Axios.
„Se pare că economia globală încetinește semnificativ. Unele piețe care sunt de obicei neclintite arată slăbiciune în momentul de față”, precizează economiștii.
