Premierul Greciei, sceptic față de planul de procesare a solicitărilor de azil în afara UE: „Cine ne va culege măslinele?”

G.C. Data publicării:
migrație
sursa: shutterstock.com/

Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, și-a exprimat îndoiala cu privire la propunerea preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind dezvoltarea unor centre de azil în țări partenere aflate în afara spațiului comunitar, pentru a combate migraţia ilegală. Țara are nevoie de muncitori pentru în agricultură, a spus el.

Comentând pe marginea parteneriatului între Italia și Albania pe tema migranților, premierul elen a declarat: „Nu știu dacă ar putea fi replicat la nivel european”, a spus el, potrivit Politico. „Trebuie să vedem dacă va funcționa cu adevărat. Aceste persoane sunt procesate conform legislației italiene privind azilul, iar indiferent de ce se va întâmpla cu ei, într-un fel sau altul, se vor întoarce în Italia. Dacă am face asta la nivel european ... unde ar merge acești oameni?”

Italia a trimis luni un prim grup de migranţi în Albania, prima astfel de măsură dintr-un controversat plan de procesare a solicitărilor de azil în străinătate. Guvernul condus de Giorgia Meloni a construit două centre de recepţie în Albania, în cadrul primului acord dintre un stat al UE şi un stat din afara Uniunii de redirecţionare a migranţilor, în efortul de a descuraja sosirile ilegale.

Conform acordului încheiat în 2023, Tirana a fost de acord ca Roma să trimită anual până la 36.000 de migranți, care au fost opriți în apele internaționale, în două centre de procesare a azilului din nordul Albaniei, unde cererile lor vor fi analizate rapid.

Acordul — care urmează un model britanic și mai dur, acum abandonat, de a trimite migranții permanent în Rwanda — se află acum pe masa europeană a negocierilor.

Alte 15 state membre ale UE au trimis scrisori Comisiei, solicitând să exploreze modele similare, iar Olanda analizează posibilitatea de a trimite solicitanții de azil respinși în Uganda. 

În timp ce liderii consideră esențială combaterea migrației ilegale, Mitsotakis a subliniat că blocul european are nevoie, de asemenea, de mai mulți muncitori pentru a compensa forța de muncă îmbătrânită.

„Dacă vrei să construiești un gard mare, ai nevoie și de o poartă mare”, a spus Mitsotakis. „Cine ne va culege măslinele? Suntem un continent în declin și cu toții recunoaștem că, pentru a ne menține productivitatea, vom avea nevoie de forță de muncă, calificată sau necalificată.”

Potrivit agenţiei UE de protecţie a frontierelor Frontex, numărul de intrări ilegale în blocul comunitar în primele nouă luni ale anului via Mediterana centrală - din Libia şi Tunisia prin Sicilia şi Malta, a scăzut cu 64% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, la puţin peste 47.700. Între timp, numărul tentativelor de intrare în UE pe ruta din Africa de Vest peste Atlantic, din nordul şi vestul Africii până în Insulele Canare, s-au dublat de la un al la altul, ajungând la aproximativ 30.600.